”Conexiuni culturale”, o revistă românească din America

Excelenta revistă ”Conexiuni culturale”, care apare trimestrial în limba română tocmai în îndepărtatul Cleveland (SUA), a ajuns deja la cel de-al cincelea număr, primul din acest an, a cărui variantă online poate fi citită la adresa www.conexiuni culturale.com.

Acest nou număr debutează, cu un text semnat de preotul Cristian Muntean, și intitulat Câteva reflecții ale părintelui Stăniloae despre spiritualitatea poporului român, a cărui temă principală este necesitatea redescoperirii tradițiilor care întăresc comunitatea umană, în special cea de la sat, cu referire directă la trăsăturile fundamentale ale etosului românesc.

Continuând seria de studii dedicate lui Mihai Eminescu, Valentin Coșereanu face în Eminescu – afinități lirice de tinerețe 1869-1874 (III) încă o incursiune în preferințele poetului, de această dată ”titularul” fiind germanul Heinrich Heine, întreaga analiză fiind condimentată de o amintire a lui Dimitrie Teleor, contemporan și coleg cu marele poet român, pe când îndeplinea umila funcție de sufleur în trupa de teatru condusă de Pascaly. Acesta din urmă, observând starea precară a ținutei lui Eminescu, i-a înmânat 50 de lei ca să-și cumpere haine și ghete. Seara, directorul l-a interogat pe sufleur cerându-i să-i arate achizițiile vestimentare, iar Eminescu i-a înfățișat pe post de accesorii vestimentare operele complete ale lui Goethe și Heine.

Criticul Mircea Popa se oprește în articolul Întâiul Faulkner asupra perioadei de început a receptării lui Faulkner în românește, când cel care urma să fie unul dintre laureații premiului Nobel nu avea nici o traducere la noi în țară. Privit la început (1931) ca un scriitor ”bizar”, valoarea creației lui Faulkner ajunge să fie rapid recunoscută de critica literară românescă, în special după apariția romanului Zgomotul și furia.

În Martha Bibescu. „Ultima orhidee”, Marin Iancu evocă personalitatea și creația acestei romanciere, poete și memorialiste, al cărui prim volum de note de călătorie Les huit Paradis (Cele opt raiuri), a fost distins – fapt poate mai puțin cunoscut – cu marele premiu al Academiei Franceze, în 1908.

Mircea Moț se apleacă în Marioneta lui Dumnezeu asupra debutului editorial a lui Eugen Ionescu, volumul de versuri Elegii pentru ființe mici, o creație mai puțin ”prizată” a marelui dramaturg, care însă conține o perspectivă autorului asupra existenței umane.

Scriitorul american Andrei Codrescu, originar din România, este prezentat de Dorin Nădrău în eseul Portrete contemporane de scriitori români în America: Andrei CODRESCU, care propune o incursiune prin viața și opera acestui autor cu o personalitate literară multiplă: poet, romancier și eseist.

În Maratonul vieții sau permanenta misiune, profesorul Ion Corbu face o prezentare exaustivă a volumului semnat de Nicholas Dima, o culegere de eseuri pe diferite teme, însă cu un leit-motiv comun: raportarea la România prin prisma unui fost deținut politic.

Secțiunea Cronici, recenzii, opinii este susținută de Adrian Țion, care vorbește despe Simona-Grazia Dima: rostire despre poezie, urmat de Delia Muntean cu textul Nicu Ciobanu: poetul „exilat pe-o limbă de pelin”, și de Mihaela Pasa, care, în Sub semnul iubirii, prezintă cartea Lucian Blaga et sa dernière muse, semnată de Anca Sîrghie.

În textul Restituiri Aron Cotruș, Ion Cristofor se referă la una dintre pasiunile poetului fascinat de zbor și avioane. Elocvente în acest sens sunt poemele Aviatorilor și Aeroplanului, dar și evocarea din ziarul America, ce apărea la Cleveland, a figurii unui as al pilotajului, celebrului Bâzu Cantacuzino, de care Cotruș a fost legat printr-o caldă prietenie în perioada exilului său din Spania.

În consistenta secțiune de poezie a acestui număr apar poeme semnate de Etgard Bittel (Israel), Elisabeta Boțan, Balazs F. Attila, Sorin Grecu, Lucia Bibarț, Mirela Duma, Șerban Chelariu (SUA), Mircea Ștefan (SUA), Melania Rusu Caragioiu (Canada), Nicolae Panaite, Ștefan Aurel Drăgan, Moshe B. Itzaki (Israel), Pal Daniel Levente, Ördog Gabor Istvan și Piotr Neznamov.

Să nu încheiem înainte de a remarca atât ținuta intelectuală apublicației, cât și diversitatea temelor abordate, care fac (și) din acest număr al revistei o lectură mai mult decât agreabilă. Se poate verifica!

Viorel Dădulescu