Conexiuni culturale cu… Vlad Țepeș

Excelentă revistă ”Conexiuni culturale”, care apare trimestrial în limba română tocmai în îndepărtatul Cleveland (SUA), a ajuns deja la cel de-al șaselea număr, a cărui variantă online poate fi citită la adresa www.conexiuni culturale.com.

Când pe coperta unei reviste culturale vezi portretul lui Vlad Țpeș, prima reacție este că, parcă, ai greșit, cumva, adresa. Nimic mai fals. Ne demonstrează asta eseul Dracula – ca motiv literar universal al criticului Mircea Popa, care face o incursiune amplă și avizată în receptarea literară și nu numai a imaginii domnitorului român, începând de la celebrul roman Dracula al lui Bram Stoker și continuând cu o mulțime de lucrări de diferite facturi – literare sau/și istorice.

În textul Portrete contemporane de scriitori români în America: Matei CĂLINESCU, Dorin Nădrău (SUA) evocă personalitatea și opera poetului, prozatorului, eseistului, criticului, teoreticianului literar și, nu în ultimul rând, profesorului de literatură comparată Matei Călinescu, obligat, ca atâția alți oameni de cultură, la un exil în alte părți ale lumii, țara aleasă de reputatul om de cultură fiind tocmai SUA.

Marin Iancu se oprește tot asupra unui destin fracturat de realitățile politice românești ale secolului trecut. Eseul ȘTEFAN BACIU și „poemele poetului singur”prezintă viața acestui poet poate mai puțin cunoscut în țară, autor a peste 100 de cărți, între care 40 de volume de poezie, autobiografii și memorii scrise inclusiv în portugheză – limba oficială din Brazilia, una dintre țările în care și-a petrecut o bună bucată din viață.

Valentin Coșereanu face în Eminescu – afinități lirice de tinerețe 1869-1874 (IV) încă o incursiune în preferințele poetului, de această dată cu trimitere la poezia lirică germană de război, cu referiri la Karl Gerok sau Karl Gottfried Ritter von Leitner.

În Cugetul și „veșmântul” său lingvistic, Viorel Hodiș se referă la aspecte gramatical-stilistice ale limbii române, în timp ce Adrian Țion onorează zona de Cronici, recenzii opinii cu textul Un basm mundan în fărâme.

Segmentul de proză al revistei este ilustrat de Hanna Bota, care publică un fragment din romanul Trei femei, cu mine, patru, și de Loredana A. Șirbu, care prezintă o admirabilă povestire, Frunze, iar capitolul de poezie conține versuri semnate de Marcel Mureșeanu, Cleopatra Lorințiu, Radu Sergiu Ruba, Cristia Rhea, Maria Pal, Gabriela Baddour (Bethleen), Geo Galetaru, Gabriel Gherbăluță, Virgil Dumitrescu, Simion Felix Marțian, Adela Farkas, Marius Mihail Moldoveanu (SUA), Alejandra Pizarnik (Argentina) – în traducerea și prezentarea lui George Nina Elian.

Ca de obicei, trebuie remarcată atât ținuta intelectuală a publicației, cât și diversitatea temelor abordate, care fac (și) din acest număr al revistei o lectură mai mult decât agreabilă.

Viorel Dădulescu