Conduita și gestionarea conflictelor, principalele surse de nemulțumire pentru elevii, părinții și profesorii clujeni

În anul școlar 2025–2026, la nivelul Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Cluj, au fost înregistrate și soluționate 107 de petiții și sesizări. Cele mai multe reclamații, în număr de 28, au vizat comportamentul cadrelor didactice și al elevilor în mediul școlar, urmate de cele care privesc drepturile elevilor și ale părinților (19), problemele de management și conducere (13), evaluarea și rezultatele școlare (11), resurse umane și relații de muncă (10), aspecte administrative și juridice (9), organizarea procesului educațional (7), protecția datelor personale (5), infrastructură și condiții materiale (5), potrivit raportului privind starea învățământului preuniversitar clujean publicat pe site-ul ISJ Cluj.

Cele mai multe sesizări, comportamentul elevilor și profesorilor

Analizând datele, reprezentanții ISJ Cluj precizează că principalele preocupări ale reclamanților sunt legate de relațiile interumane și de climatul educațional din unitățile de învățământ. „Astfel, categoria comportamentul cadrelor didactice și al elevilor în mediul școlar înregistrează cel mai mare număr de sesizări (28), ceea ce sugerează că aspectele privind conduita, comunicarea, gestionarea conflictelor, disciplina și respectarea normelor de conviețuire reprezintă principalele surse de nemulțumire pentru elevi, părinți și personalul din sistemul de educație. Un număr semnificativ de petiții vizează și drepturile elevilor și ale părinților (19), ceea ce indică un interes crescut pentru respectarea principiilor de echitate, transparență și participare la procesul educațional. Aceste date pot reflecta o mai bună cunoaștere a drepturilor de către beneficiarii educației, dar și o sensibilitate sporită față de eventualele încălcări ale acestora. Categoria management și conducere (13) ocupă o pondere importantă, evidențiind faptul că deciziile manageriale, stilul de conducere și modul de soluționare a problemelor la nivelul unităților de învățământ constituie surse frecvente de sesizare. Acest aspect subliniază necesitatea consolidării competențelor manageriale și a comunicării instituționale eficiente. Numărul ridicat al sesizărilor referitoare la evaluare și rezultate școlare (11) și la resurse umane și relații de muncă (10) relevă preocupări legate de obiectivitatea evaluării elevilor, aplicarea regulamentelor școlare, precum și de raporturile profesionale dintre angajați și conducerea unităților de învățământ. Aceste domenii necesită monitorizare constantă și aplicarea unitară a cadrului normativ. În ceea ce privește aspectele administrative și juridice (9), respectiv organizarea procesului educațional (7), datele indică existența unor situații punctuale care generează nemulțumiri privind aplicarea procedurilor, organizarea activităților școlare sau interpretarea reglementărilor în vigoare. Un număr mai redus de petiții privește infrastructura și condițiile materiale (5) și protecția datelor personale (5). Deși aceste categorii au o frecvență mai mică, ele rămân relevante prin impactul pe care îl pot avea asupra siguranței, confortului și drepturilor beneficiarilor educației. În ansamblu, distribuția petițiilor arată că majoritatea problemelor semnalate sunt generate de relațiile dintre actorii implicați în procesul educațional, de exercitarea atribuțiilor în funcții manageriale și de respectarea drepturilor și a obligațiilor prevăzute prin legislația școlară”.

Citând același raport, în urma verificărilor efectuate, 30% dintre sesizări nu s-au confirmat, în aceste situații petenților le-au fost comunicate argumentele și documentele justificative care au stat la baza concluziilor formulate. Pentru un număr semnificativ de cazuri, chiar dacă aspectele reclamate nu s-au confirmat în totalitate, au fost formulate recomandări conducerii unităților de învățământ preuniversitar, cadrele didactice implicate, în vederea prevenirii unor situații similare și a îmbunătățirii comunicării instituționale. În cazurile în care aspectele sesizate s-au confirmat, s-au dispus măsuri administrative și disciplinare proporționale cu gravitatea faptelor constatate. Acestea s-au materializat în avertismente verbale sau scrise, constituirea unor comisii de cercetare disciplinară, aplicarea de sancțiuni disciplinare și, în cazurile grave, încetarea contractului individual de muncă al persoanei responsabile.

Peste 40 de reclamații depășesc nivelul de competență al școlilor

Au existat și reclamații care au fost soluționate prin remedierea situației care a generat sesizarea, cum ar fi: schimbarea unor directori din echipele manageriale ale unor școli, clarificarea situației școlare a elevilor sau aplicarea procedurilor legale privind transferul și orientarea școlară. De asemenea, au existat și petiții care au fost clasate sau și-au pierdut obiectul verificării, ca urmare a retragerii sesizării de către petent, a rezolvării situației pe parcursul verificărilor ori a modificării circumstanțelor care au generat reclamația. În cazul sesizărilor care au vizat aspecte cu impact juridic sau care au făcut obiectul unor verificări interinstituționale, răspunsurile și documentația justificativă aferentă au fost transmise către instituțiile competente, precum și Ministerului Educației și Cercetării, potrivit aceluiași document.

Un alt aspect evidențiat în raport este acela că, în anul școlar 2025-2026, părinții reprezintă principala categorie de petenți, generând peste jumătate din sesizările înregistrate la secretariatul ISJ Cluj (ca număr 47 de sesizări) fapt care relevă interesul ridicat al familiilor pentru condițiile de școlarizare, drepturile copiilor și modul de gestionare a situațiilor din unitățile de învățământ preuniversitar clujene. La rândul lor, instituțiile publice și autoritățile – Ministerul Educației și Cercetării, Avocatul Poporului, Corpul de control al Ministerului Educației și Cercetării – au o pondere semnificativă (cu un număr de 41 de petiții), indicând existența unor sesizări care au depășit nivelul de competență de la nivelul unităților de învățământ preuniversitar și au necesitat verificări interinstituționale. Comparativ cu părinții, elevii au înaintat un număr redus de petiții, însă prezența lor demonstrează o creștere a gradului de conștientizare a drepturilor și a posibilităților de sesizare a unor situații considerate problematice pentru statutul lor de elevi în sistemul public de educație, potrivit analizei din raport. În plus, grupurile de părinți care semnalează cazuri și probleme de interes colectiv scot în evidență preocupările comune la nivelul comunităților școlare în cauză. La rândul lor, profesorii apelează la petiții îndeosebi pentru aspecte de natură profesională, administrative sau legate de raporturile și relațiile de muncă.