Concert extraordinar al Filarmonicii „Transilvania” VRAIMENT FANTASTIQUE!

dirijorul-lawrence-foster-aveti-o-mare-cultura-aici-in-romania-care-trebuie-promovata-224564Extraordinară seară, extraordinar concertul care a deschis seria producţiilor artistice din 2015 ale Filarmonicii de Stat „Transilvania” din Cluj-Napoca, o seară a excelenţei din toate punctele de vedere: artişti – dirijor, solist, Orchestra simfonică a instituţiei; repertoriu propus pentru o reprezentaţie memorabilă; public şi o atmosferă cu totul specială, care au ridicat ştacheta la înălţimi rar atinse. Cu un discurs în limba română, agrementat cu umor şi expresii în italiană şi franceză, marele dirijor de origine română Lawrence Foster s-a adresat publicului, mărturisind că acest concert are pentru el un caracter sentimental, şi aceasta pentru că are ocazia să revină în această parte de ţară la mai bine de patru decenii după ce, în 1969, a dirijat, la Oradea, aceeaşi Rapsodie română nr. 2 în Re major, op. 11, de George Enescu, respectiv la Cluj, unde la 3 octombrie 1971 a dirijat două concerte, unul la matineu, celălalt seara, în pauza dintre ele cerîndu-i mîna actualei sale soţii, aflată acum în loja oficială a Filarmonicii clujene. LA MULŢI ANI! a intonat întreaga orchestră, aplauzele îndreptîndu-se cu simpatie către distinsa doamnă.

Şi, ca începutul să fie de bun augur, Maestrul a mai spus: „Orchestra din Cluj – vraiment fantastique!”

Cunoscut ca promotor constant al muzicii lui Enescu în America şi în lume – poate cel mai mare şi mai valoros demers în acest sens – dirijorul Lawrence Foster a deschis concertul cu una dintre cele mai cunoscute lucrări enesciene, Rapsodia Română nr. 2 în Re major, op. 11, căreia i-a descoperit, în chip admirabil, eleganta împletire a temelor, liniştea reconfortantă, nostalgiile – prin evidenţierea rolului corzilor –, sonorităţile specifice melosului popular românesc din cîntecul de jale sau ritmica debordantă a jocului. Cu o gestică rafinată, dirijorul a realizat gradări armonioase, nuanţe capabile să evidenţieze solo-urile de flaut, corn englez sau violă, lirismul şi melancolia piesei, căldura unisonurilor. Pianissimo-ul superb din final a înălţat glasul de-o puritate cristalină al unui flaut solitar…

Prin interpretarea Concertului pentru pian nr. 2 în do minor, op. 18 de Serghei Rahmaninov, pianistul clujean Daniel Goiţi şi-a reconfirmat clasa şi situarea în rîndul celor mai mari pianişti români ai momentului. Lucrarea „ultimului mare romantic” – cum a fost supranumit Rahmaninov –, una dintre cele mai populare şi mai cîntate creaţii, reprezentativă pentru repertoriul pianistic rus şi cel universal, ni l-a adus pe valorosul pianist în postura de atent şi avizat investigator, dincolo de adîncimile partiturii, al unei scriituri ingenios structurate. Susţinut, desigur, şi de orchestră, solistul s-a distins printr-un tuşeu admirabil gestionat, prin tehnica impecabilă în care a atacat cadenţele şi succesiunile de cadenţe din părţile I şi a III-a, prin accelerările şi rallentando-urile încărcate de semnificaţie. De mare impact, în sensul celor de mai sus, şi partea mediană, Adagio sostenuto. Più animato”, în care solistul şi orchestra, prinşi în mrejele unor fraze largi, specifice muzicii ruse, au acoperit armoniile cu pulberi de vis. Finalul – apoteotic, cu tema reluată la dimensiuni în stare să ridice orice sală în picioare.

La bis, Daniel Goiţi a interpretat două bijuterii muzicale de Ceaikovski: „Cîntecul ciocîrliei” şi „Nopţi albe” – efluviu de reverie şi sublim.

Cea de a treia lucrare din programul serii – Simfonia a V-a în mi minor, op. 64 de P. I. Ceaikovski – a reprezentat, fără îndoială, o nouă probă de artă dirijorală şi de interpretare, artistul de la pupitru cerînd orchestrei şi obţinînd nerv şi un ton amplu în Andante – Allegro con anima, solo-uri elaborate la suflătorii de lemn în Andante cantabile…, spectaculoase treceri ale temei de la o partidă la alta şi introducerea în iureşul valsului, pînă la marţialitatea şi grandoarea din Finale: Andante maestoso – Allegro vivace.

Un concert de nivel foarte ridicat, o orchestră „vraiment fantastique”!

Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.