Comuniștii ar invidioși: Accesul la documente de interes public, blocat de statul de drept

O mare parte din fondul arhivistic național nu poate fi pus la dispoziția  cercetătorilor sau al persoanelor interesate din cauză că două acte normative adoptate în 2002 limitează accesul la documentele cu marcajul „clasificat”, chiar dacă acestea au ieșit din termenul de clasificare.

Grav e faptul că cele două acte normative se aplică retroactiv, contrar principiilor de drept, ceea ce face ca documente care au putut fi cercetate și consultate până la adoptarea acestor reglementări, acum să nu mai poată fi puse la dispoziția publicului.

În schimb, același tip de documente nu sunt supuse restricțiilor impuse de actele normative din 2002 dacă se află în fonduri deținute de entități private. De asemenea, documentele care au marcajul „clasificat” pot fi făcute publice dacă sunt legate de comunitatea evreiască din România, acestea urmând să fie declasificate prin simpla cerere. Or acest lucru constituie discriminare față de restul cetățenilor.

Arhiviștii susțin că în anul 2002, în contextul demersurilor pentru aderarea României la NATO, au fost adoptate Legea 182 și HG 582, cu scopul de a proteja informațiile secrete. Or, odată cu adoptarea acestor norme juridice, toate dosarele marcate cu „clasificat” au fost retrase de la documentare indiferent de fondul de care au aparținut sau de perioada în care au fost emise. Specialiștii spun că prevederile celor două acte normative sunt efectiv aberante deoarece se blochează accesul la documente de extrem de importante care pot rezolva foarte multe probleme de proprietate. Arhiviștii spun că multe documente care puteau fi folosite în procesele de retrocedare zac în aceste fonduri în timp ce instanțele pronunță sentințe care nu au nicio legătură cu realitatea. Sursele ziarului Făclia susțin că și la Consiliul Județean Cluj există un fond destul de mare cu astfel de documente „secrete” și care nu pot fi folosite sub nicio formă, deși au ieșit din termenul de clasificare. Specialiștii spun că numai documentele din fondul Consiliului Județean Cluj puteau rezolva foarte multe probleme ridicate de cetățeni, în special aspecte ce țin de proprietăți.

„Din cauză că nu avem acces la aceste documente, Arhivele Naționale sunt nevoite să transmită „negație” la solicitările cetățenilor. Or, acest lucru nu este normal atâta timp cât documentul există”, ne-a declarat sub protecția anonimatului un angajat al Arhivelor Naționale.

Într-un memoriu transmis de arhiviștii clujeni ziarului Făclia, se arată semnalează faptul din cauza actelor normative invocate mai sus nu pot fi folosite nici documente păstrate de la fabrici și care se referă la acte economice.

„În ultimul timp s-a observat o intensificare a discuțiilor dintre arhiviștii români, inclusiv clujeni, legate de modul în care pot să-și îndeplinească misiunea și să servească societatea civilă, având în vedere bogatul patrimoniu arhivistic pe care-l dețin. Discuțiile pornite scot la iveală o stare de lucruri anormale în societatea românească și anume faptul că o instituție plătită de statul român este împiedicată să-și facă datoria. Arhivele Naționale își desfășoară activitatea în baza Legii 16/1996, modificată, care este o lege organică specifică. Aceasta stabilește modul în care documentele intrate în depozitele arhivelor pot fi cercetate. Această lege prevede și categoriile de documente ce nu pot fi cercetate, cele neinventariate sau cele deteriorate, neexistând o astfel de interdicție.

În anul 2002, în vederea aderării României la NATO au fost adoptate Legea 182 și HG 585, cu scopul de a proteja informațiile secrete. Dintr-o regretabilă eroare a Parlamentului și Guvernului României cele două acte normative nu au ținut cont de Legea Arhivelor Naționale și vorbesc o limbă diferită de aceasta. Astfel art. 76 din HG 585 vorbește de arhivarea sau distrugerea unui document cu avizul emitentului. Fără a ține cont că fondurile arhivistice nu sunt organizate după emitenți, ci mai degrabă după destinatari. Un proiect de construcție emis de un institut de proiectare nu era al institutului, ci al celui pentru care se construia, în înțelesul Legii Arhivelor. În înțelesul Legii 182 și HG 585 se trimite un proiect de construcție de fabrică cu caracter secret la declasificare sau distrugere la un institut de proiectare care fie e privat, fie nu există. Și în arhivele întreprinderii pentru care s-a făcut proiectul rămâne doar partea scrisă, cea desenată fiind distrusă. În depozitele arhivelor există o cantitate de documente imposibil de apreciat, în toate fondurile administrative, ale Poliției, Jandarmeriei, Tribunalelor etc, care au caracter secret. Dosarele au fost preluate inventariate la emitent, au fost cercetate la sala de studii, s-au scris numeroase cărți, studii, sunt folosite pentru rezolvarea cererilor cetățenilor. În ultimul timp arhiviștii simt o presiune din partea Direcție de Informații și Protecție Internă din MAI pentru retragerea de la cercetare a tuturor dosarelor care conțin cuvântul „secret”,  indiferent de fond, de problemă, de anul la care se referă. Și chiar se glumește pe seama faptului că nu se cere verificarea documentelor create de habsburgi că acolo ar trebui cerut avizul Vienei!!!

În fondurile Poliției, Jandarmeriei, în dosarele întocmite de Birourile de Informații, peste 80 la sută dintre documente nu sunt secrete. Pentru restul de 20 la sută, circulare și acte istorice, dosarele nu trebuie date în cercetare. Cel mai grav aspect sesizat de arhiviști constă în faptul că puținele documente secrete păstrate de la fabrici, consiliul județean, și care se referă la acte economice și acte de proprietate, nu pot fi folosite, deși art. 33 din legea 82 interzice clasificarea ca secrete de serviciu a informațiilor care prin natura lor sau conținutul lor sunt destinate să asigure informarea cetățenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea legii sau obstrucționarea justiției”, se arată în memoriul transmis ziarului Făclia.

Conform arhiviștilor Legea 182 și HG 585 interzice accesul și la documente din perioada interbelică, sau chiar din Primul Război Mondial, dacă au marcajul „clasificat” sau „secret”.

Cosmin PURIȘ