Comportamentul și bunăstarea animalelor

Nou program de studii de licență la Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii a USAMV

 

Decanul Facultății de Zootehnie și Biotehnologii a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV), prof. univ. dr. Daniel Severus Dezmirean, a acordat un interviu cotidianului  ”Făclia” în care prezintă avantajele specializării tinerilor prin noul program de studii lansat, în premieră în România, în limba engleză, de instituția clujeană de învățământ superior, în anul unversitar 2023-2024 – COMPORTAMENTUL ȘI BUNĂSTAREA ANIMALELOR, programul nefiind câtuși de puțin concurent cu cel de la Zootehnie. Vietățile necuvântătoare au, de câțiva ani, statutul juridic de „fiinţe conștiente, dotate cu sensibilitate”, iar potrivit Legii nr. 38 din 13 mai 2022, persoanele care le schingiuiesc ori cele care nu oferă hrana necesară animalelor pe care le dețin riscă aspre pedepse penale. Totodată, universitarul clujean a abordat teme referitoare la sericicultură, apicultură și la programele de studii pe care instituția clujeană le va consolida în noul an universitar.

Reporter Făclia: Înscrierile pentru admiterea la Facultătea de Zootehnie și Biotehnologii se vor încheia în 15 septembrie. Au fost disponibile, pentru sesiunea de admitere din septembrie, 130 de locuri – 55 pentru studii finanțate de la buget și 75 cu taxă, pentru acest al doilea ”asalt” al tinerilor pentru studii de specialitate în Creșterea animalelor, Avacultură, Calitatea produselor de origine animală ori în Biotehnologii.

Prof. univ. dr. Daniel Dezmirean: A fost o admitere normală la Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii, pentru programele de studii consacrate, pe care am încercat să le facem tot mai atractive, atât din punct de vedere al disciplinelor predate, cât și al locurilor de practică din fermele USAMV, precum și din laboratoarele bine dotate. Sunt convins că inițiativa noastră de promovare a aptitudinilor de comportament cu animalele, vizând bunăstarea lor, inițiativă concretizată prin noul program de studii inclus în oferta de studii de licență din acest an, în limba engleză – ”ANIMAL BEHAVIOUR AND WELFARE – COMPORTAMENTUL ȘI BUNĂSTAREA ANIMALELOR”, va avea impactul pe care ni-l dorim. Programul se adresează tinerilor care doresc o alternativă la Zootehnie sau la Medicina Veterinară și are în vedere o altă abordare a animalului, atât din punct de vedere al comportamentului acestuia cât și al bunelor tratamente care i se aplică pentru a nu suferi de foame, de sete, ori din cauza durerilor, a leziunilor și a bolilor. În ultimii ani, am constat un real interes al tinerilor pentru o bună interacțiune cu animalele, pe care nu le mai consideră simple obiecte de joacă sau care trebuie să fie exploatate în munci agricole ori pentru produsele pe care le oferă omului. Este exclus să mai discutăm, azi, despre exploatarea animalelor, pentru că ele sunt parteneri de viață ai omului. Din păcate, încă sunt semnalate cazuri de cruzime asupra animalelor comise de persoane cu grave carențe comportamnetale; aflăm despre otrăviri de câini ori de pisici de către vecini care nu suportă lătratul sau prezența unei mici feline în preajma casei lor. Legislația care protejează animalele e ignoratătă de prea multe ori. Prin urmare, este îmbucurător că tinerii văd altfel lucrurile: animanlul este un partener de viață. Mulți tineri încearcă să înțeleagă psihologia animalelor. Acesta este motivul pentru care, Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii a înregistrat un binemeritat succes și cu noul masterat, de asemenea în limba engleză – ”ETHOLOGY AND HUMAN ANIMAL INTERACTION – ETOLOGIA ȘI INTERACȚIUNEA OM-ANIMAL” Este al treilea an în care derulăm aceste studii masterale, cursurile fiind susținute de cadre didactice de la Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii, Facultatea de Medicină Veterinară și Facultatea de Psihologie a Universității ”Babeș-Bolyai” (UBB). Studenții sunt și români și din țări ale Uniunii Europene ori din afara spațiului comunitar Este un masterat atractiv. Am organizat și manifestări științifice cu teme pe acest domeniu, tocmai pentru a oferi studenților și absovenților de licență posibilitatea de a opta pentru noi cariere în această direcție, fie că e vorba de etologie, fie de interacțiunea om-animal. Mai mult, am putea să spunem că se face legătura între studiile de licență, care formează specialiști în comportamentul animalelor – profesiune recunoscută în spațiul european -, și cele de masterat care le conferă statutul de specialiști în etologie animală. Și – de ce nu? – există și ciclul al treilea de perfecționare profesională, doctoratul, fie cu profesori de la USAMV, fie de la Facultatea de Psihologie a UBB. Sunt, așadar, oportunități certe de carieră.

Specializarea de inginer zootehnist are ”clienții săi”: tineri care știu foarte clar ce vor să facă, care nu se sperie de statutul de ”inginer zootehnist”. E vorba de copii ai fermierilor din Transilvania deprinși cu muncile din fermă și conștienți de obligația de a perpetua această activitate ce dăinuie de secole și asigură o hrană sănătoasă cu lapte, carne și ouă.

Reporter Făclia: Într-un viitor nu prea îndepărtat, lumea se va hrăni cu carne artificială, obținută în laborator. Se elimină, astfel, dejecțiile animaliere cu efecte poluante și, mai ales, sacrificările barbare din abatoare. În Franța, un reportaj TV a dezvăluit condiţiile absolut îngrozitoare în care sunt sacrificaţi caii de curse pentru care nu se mai pariază în competițiile sportive. 

Prof. univ. dr. Daniel Dezmirean: Programul de studii axat pe biotehnologii, derulat de facultatea noastră, dezvoltă și această temă. E o șansă să obținem carne în laborator și o dovadă că s-a atins un nivel cultural superior. Consumul cărnii artificiale va fi o opțiune pentru fiecare dintre noi. Dar vă garantez că marea majoritate a tinerilor zilelor noastre nici nu vor să audă de sacrificarea animalelor. Însă atâta timp cât se vor respecta normele de bunăstare a animalelor, va exista și cererea pentru profesiunea de inginer zootehnist ori pentru fermierul care alege să-și organizeze ferma fie în sistem convențional, fie în sistem organic. Cu toții apreciem dacă găsim lapte bio pe rafturile unui magazin. Alegem laptele bio pentru că știm, din chiar definiția produsului respectiv, că e foarte aproape de natural, adică fără substanțele din cele peste 20 de tratamente cu pesticide și insecticide aplicate în livadă, în cultura mare cerealieră sau în cea legumicolă. În mod cert, substanțele folosite pentru aceste tratamente chimice ajung în lapte. Pe segmentul bio, un accent special se pune acum pe existența fermelor familiale cu efective de câteva zeci de bovine sau cu turme de oi. Sunt mulți tineri care doresc să-și facă propriile ferme: au moștenit o suprafață de teren și se gândesc cum să o valorifice prin cultivarea ei, prin sisteme de energie alternative sau prin înființarea unor mici centre de procesare a cărnii și a laptelui.

Reporter ”Făclia”: Ce vă mulțumește cel mai mult în activitatea pe care o desfășurați? Interesul studenților pentru disciplinele pe care le predau colegii dumneavoastră vă menține optimismul profesional care vă caracterizează?

Prof. univ. dr. Daniel Dezmirean: Pe mine mă bucură foarte mult orice tânăr pe care-l văd entuziasmat în momentul în care iese de la lucrări practice sau de la un curs. Predăm tehnologii moderne specifice domeniului zootehniei și sunt încântat când un cadru didactic ne cucerește prin cunoașterea realităților din teren. Apoi mă bucur dacă instituția dispune de logistica necesară. Și mai ales mă bucură faptul că absolvenții noștri dezvoltă afaceri de succes și sunt prezenți pe piețele cu profil agroalimentar din regiune. Suntem încântați când un fost student al facultății are succes cu un produs creat de el.

Reporter ”Făclia”: Produsele aduse pe piața alimentară clujeană din Ferma USAMV de la Cojocna sunt apreciate pentru calitățile excepționale. Cumpărătorii le consideră ”un elixir” care readuce speranța comercializării produselor premium românești în piețele agroalimentare invadate de importuri. Ce șanse sunt ca absolvenții USAMV care vor să-și deschidă propria afacere agricolă, să fie sprijiniți în procedurile de înființare a unor puncte de desfacere la Cluj-Napoca?

Prof. univ. dr. Daniel Dezmirean: Depinde cât de mult își doresc absolvenții noștri să pună pe picioare o astfel de afacere proprie și cât de bine o gestionează. În ciuda faptului că zootehnia este cea mai grea ramură a agriculturii, mulți dintre absolvenții noștri, care au conștiința faptului că pot să se susțină în activitatea lor în baza diplomei de studii superioare obținute de la USAMV și pot să aplice pentru un program cu finanțare europeană, sunt antrenați în proiecte de statornicire a unei afaceri proprii, cu produse de calitate premium. Părerea mea și a colegilor mei este că dacă lucrurile ar merge bine și absolvenții noștri vor ști cum să se articuleze pe legislație și pe oportunitățile existente în țară, România ar avea mari șanse să ofere pe piață produse de cea mai bună calitate.

Reporter ”Făclia”: Facultatea al cărei bun parcurs îl gestionați cu pricepere își propune să renască o ramură a zootehniei lăsată uitării, sericicultura – creșterea și înmulțirea viermilor de mătase. În România nu se mai produce mătase naturală la ora actuală, dar până în 1989 țara noastră a fost al IX-lea producător de mătase din Europa, primele poziții fiind ocupate de Italia, Franta și Bulgaria.

Prof. univ. dr. Daniel Dezmirean: În ultimii ani, noi am reușit să revigorăm sectorul din punct de vedere al conservării materialului biologic. România este membră fondatoare a Comisiei Sericicole Internaționale din anul 1959 și a obţinut, în martie 2016, Certificatul de recunoaştere prin care a fost creat Centrul Global de Excelenţă pentru Cercetare Avansată în Sericicultură şi Promovare a Producţiei de Mătase / CGECAS-PPM, cu sediul la USAMV Cluj Napoca. România a avut un genofond extrem de valoros, cu 64 de rase de viemi de mătase create în condiții autohtone, rase care au fost și exportate și, desigur, foarte apreciate în țările în care au ajuns, ca urmare a productivității excepționale. În momentul de față încercăm și o altă abordare: stimularea fermierilor pentru a începe să crească viermi de mătase, oferindu-le transferul de tehnologie, de la organizarea plantației intensive de dud, până la modul de creștere a viermilor de mătase. În zilele care urmează vom aduce la USAMV o mașină de filat gogoși, care execută un sul de fire de mătase, ca acesta pe care vi-l prezint acum. Nu este o mașină scumpă, am adus-o din Italia. Un astfel de sul de fire de mătase ar putea să fie livrat unui procesator de către orice fermier de-al nostru, și la final să fie obținută țesătura fină, de lux, de mătase. Vă propun să realizăm un articol exclusiv pentru cotidianul ”Făclia”, dedicat sericiculturii.

Eșantion de fire de mătase naturală, pe biroul din cabinetul decanului prof. univ. dr. Daniel Dezmirean

Reporter ”Făclia”: Apis Mellifera Carpatica, albinuța harnică din spațiul românesc care produce o miere excepțională, nu se află pe agenda de interes național pentru salvarea ei de valurile necontrolate și masive de importuri de material biologic, fie din Germania, fie din cele mai îndepărtate colțuri ale lumii.

Prof. univ. dr. Daniel Dezmirean: Din păcate, s-a scăpat de sub control protecția aceastei specii. E dificil de verificat ce material biologic intră în țară. Foarte mulți apicultori calcă cu stângul, ignoră că albina românească s-a format în conditiile specifice pedo-climatice și de bază meliferă din zona carpatică. Am avut și supriza neplăcută a unor răspunsuri venite din partea unor oameni care evidențiau exclusiv interesul lor pentru profituri financiare rapide, cu albine importate de oriunde. Este clar că importanța stocurilor native locale este crucială pentru evoluția speciei. Sunt aduși în țară tot felul de hibrizi, vin tot felul de linii de material biologic obținut pe genunchi, fără să fie controlat. Noroc că profesioniștii din domeniul zootehniei au încurajat funcționarea stupinelor autohtone de multiplicare. Ele au fost introduse în tot felul de programe care, din nefericire, nu au fost selectate pentru finanțare. Iar în privința mierii contrafăcute, legislația europeană nu ne ajută deloc, dimpotrivă produce deservicii nenumărate. Standardele de calitate ale mierii românești au fost mereu ridicate, adică au impus o calitate premium reală, pe când directiva europeană ne cere să acceptăm o stare discriminatorie dezastruoasă pentru apicultorii români: apare pe piață orice altceva decât miere naturală, respectiv un produs amescat cu siropuri. Inacceptabil, dar totuși a fost atinsă o culme în falsificarea mierii: au apărut siropuri care imită perfect mierea. Eu cred că important ar fi ca apicultorii să fie onești în primul rând cu familia de albine, pentru că e unitatea biologică de tradiție cu care lucrează. Să nu ne lăcomim, prin urmare să le lăsăm albinelor și din mierea pe care o produc, ca să supraviețuiască din hrana făcută de ele. Când este un an slab, apicultorii trebuie să-și protejeze albinele. Așa am avea garanția că familia de albine se dezvoltă mai bine, pentru că își consumă agoniseala proprie, mierea naturală cu toate proprietățile ei benefice.

Reporter ”Făclia”: Succesul unei afaceri zootehnice depinde de rasa, hrana și condițiile de întreținere a animalelor. Sunt, la ora actuală, apreciate rasele autohtone Bălțată Românească, pentru carne și lapte, ori de suine Mangalița și Bazna, complet diferite de multele rase industriale?

Prof. univ. dr. Daniel Dezmirean: Rasele pe care le-ați menționat sunt dintotdeauna apreciate în țara noastră. Bălțata Românească s-a format în Transilvania. Din 2018 avem un Program de susţinere a crescătorilor de rase Bălţată Românească, Brună şi Sură de Stepă. Fiecare fermier își administrează ferma în așa fel încât să beneficieze de veniturile preconizate. Îmi spun foști absolvenți ai facultății noastre, de la asociații de producători, că rasa de bovine de carne Angus este de succes. Eu sunt consumator de carme de vită dar nu exagerez niciodată. Cumpăr și carne româneacă, și carne Irish, și carne din Germania și fac diferența dintre ele. Cumpăr exclusiv carne proaspătă, niciodată congelată. Prețurile au crescut și acum sunt tentante pentru fermieri.

Reporter ”Făclia”: Ce noi proiecte ați propus pentru anul universitar 2023-2024 la Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii, instituție cu cert prestigiu internațional?

Prof. univ. dr. Daniel Dezmirean: Instituția noastră va continua să dezvolte programele consacrate, și cu precădere cel de Zootehnie, fiind extrem de important pentru agricultura țării. Vom consolida și programul de Biotehnologii. În ultimul an, am elaborat un singur program de studii cu profilul Biotehnologii, cumulând cele trei existente anterior:Biotehnologii agricole, Biotrehnologii pentru industria alimentară și Biotehnologii medical – veterinare. Prin profilul Biotehnologii oferim studenților noștri competențe pe domeniile, agricol, vegetal și animal, și în entomologie – viermi de mătase și albine. Facultatea din Cluj-Napoca dezvoltă aceste competențe prin laboratoarele sale moderne, cu dotări logistice performante, acreditate RENAR (n.r.: Asociația de Acreditare din România). Suntem buni, suntem profesioniști.Domeniul Biotehnologii este de avangardă și ne permite să lucrăm în avantajul omenirii. Nu discutăm despre clonare, iar ingineria genetică e făcută numai în scopul bunăstării omenirii. În România domeniul este insuficient abordat, dar în Uniunea Europeană și în Statele Unite ale Americii biotehnologia are deja un statut care va deveni pilon de bază pentru existența locuitorilor Planetei. Este extrem de important ca absolvenții noștri să promoveze acest domeniu nu numai în instituțiile și laboratoarele în care își desfășoară activitatea, ci să-l dezvolte și ca firme private. E nevoie reală de competențe antreprenoriale în acest sector care cunoaște o excepțională epocă înfloritoare, susținută de investiții de miliarde de euro sau de dolari acordate de mari fonduri de capital de risc.

Carmen Fărcașiu

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut