Clujul – de la legendă la contemporaneitate

 În competiţia internaţională care s-a născut în cadrul Uniunii Europene pentru a desemna oraşe în poziţia de capitală culturală europeană, Clujul a fost angrenat încă de la început, pregătindu-se intens spre a face faţă cît mai onorabil, dacă nu chiar a fi desemnat cîştigător, acestui tip de înzestrare europeană. Prin tinereţea şi capacitatea sa de mobilizare, el a dovedit că este un concurent redutabil în acest sens, căci de curînd noi toţi am primit cu bucurie ştirea că oraşul nostru a fost desemnat Capitală Europeană a Tineretului în anul 2015.

Pentru a-şi pune în evidenţă cît mai bine potenţialul cultural, o serie de inimoşi intelectuali clujeni s-au pus pe treabă dînd la iveală istorii ale oraşului, ghiduri turistice, albume cu străzi şi monumente mai importante, tradiţii şi legende ale oraşului, prin care se subliniază rolul important şi specific pe care oraşul nostru l-a avut în concernul oraşelor din zona Mitteleuropa. Acest aspect a dobîndit mai nou o înfăţişare cît mai atrăgătoare, prin cartea lansată de ziua noastră naţională, în Sala de sticlă a Primăriei clujene, de către coordonatorul culegerii, prof. dr. Ioan Silviu Nistor. Cartea se intitulează Mituri şi legende din tradiţia multimilenară a Clujului şi a fost editată la Casa Cărţii de Ştiinţă de 27 de profesori şi cercetători ai trecutului oraşului, recrutaţi din cele mai diverse domenii: arheologi, medievişti, arhivişti, istorici de artă, istorici ai cărţii, literaţi, istorici ai medicinei, etnologi, etnografi etc. Textele redactate de ei au fost grupate în cinci mari secţiuni, fiecare distingîndu-se prin numărul mare de probleme puse în discuţie. Astfel, la secţiunea Personalităţi pot fi citite interesante evocări despre Matia Corvinul, Mihai Viteazul, primul primar român al Clujului, Andrei Stîncel, pictorul Nicolae Cretanul, Baba Novac, Avram Iancu, scriitorii Alecu Russo şi Cezar Petrescu, generalii Victor Precup şi Dănilă Pop, aviatoarea Smaranda Brăescu, profesorii universitari Sextil Puşcariu, Mihai Şerban, Iuliu Haţieganu, Iuliu Hossu, D.D. Roşca, C. Daicoviciu, Ştefan Pascu, Andrei Ripeanu, Th. Capidan, punîndu-se în valoare contribuţia fiecăruia la reputaţia şi faima oraşului, la cunoaşterea şi nemurirea lui. Incursiunea pe care acad. Ion Aurel Pop o face cu privire la legăturile pe care „Matia cel Drept” le-a avut cu Clujul, modul în care actele sale de pietate şi de dreptate s-au convertit mai apoi în legende şi mituri sînt valabile pentru majoritatea personajelor istorice care şi-au legat numele de oraşul nostru, cum ar fi Mihai Viteazul, Baba Novac, Avram Iancu ş.a., multe episoade din trecutul oraşului fiind reconstituite de Ioan Silviu Nistor, Simion Retegan, Gelu Neamţu, Vasile Lechinţan, Ovidiu Mureşan. Importanţa oraşului creşte odată cu instituţiile lui, dintre care cele mai importante sînt cele din domeniul învăţămîntului (Clujul-centru al învăţămîntului superior de Radu Munteanu), industria (Armătura), energetica, sportul, prefectura, primăria etc. Sînt în total 9 texte care se ocupă de aceste probleme, printre autori numărîndu-se V. Lechinţan, Dumitru Suciu, I.S. Nistor, R. Munteanu. O altă secţiune este intitulată Evenimente şi are în vedere întîmplări şi episoade din trecutul oraşului, cum ar fi: Crăciunul din 1605, procese de vrăjitorie (Andras Kiss), petreceri studenţeşti (V. Lechinţan), adunarea Astrei de la Cluj din 1867 (S. Retegan), inaugurarea Lupoaicei la Cluj, în 1921 (M. Popa), atentatul asupra lui Florian Ştefănescu-Goangă (C. Manolachi), primele manifestaţii anticomuniste de la Cluj, din 1946 (I. Ţene). Cea de a cincea secţiune a volumului este dedicată unor Locuri şi ea reuneşte lucrări despre viaţa cotidiană în Napoca romană (Al. Diaconescu), istoria frumoasei românce pictată de Barabaş Miklos la 1838, Clujul lui Eminescu ca fundal al romanului „Geniu pustiu” (M. Popa), podurile şi tunelele Clujului, casa Matia şi casa Bocskai (T. Sălăgean), statuia sfîntului Donatus de la Tăietura Turcului, localul „Bufniţa”, pădurea Hoia-Baciu ca perimetru al fenomenelor paranormale (Adrian Pătruţ) etc. În concluzie, avem de-a face cu un oraş cu o mare diversitate etnică, cu o cultură bogată şi interesantă, cu personalităţi istorice sau culturale unice, un oraş care ştie să-şi negocieze viabilitatea şi vizibilitatea, pe care veţi reuşi să-l cunoaşteţi mai bine pătrunzînd în istoria lui reală şi în cea secretă şi care vă va deveni şi mai familiar pe măsură ce îl veţi parcurge pas la pas alături de aceşti ghizi minunaţi care sînt autorii volumului.

Mircea POPA