Clujul are o capacitate de cazare turistică mai mare decât Constanța, dar mai puțini vizitatori decât Covasna

În ultimul trimestru al anului trecut, capacitatea de cazare a structurilor de primire turistică a fost de 16.526.600 locuri, cu 16,9% mai mică decât în perioada similară din 2019, Clujul numărându-se printre județele cu o capacitate de cazare mai mare decât media pe țară.

Conform datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică, pe judeţe, cea mai mare pondere a capacităţii de cazare turistică în funcţiune o deţine judeţul Braşov cu 13,3%, urmat de municipiul Bucureşti cu 9,5%, judeţul Prahova cu 5,5%, judeţul Vâlcea cu 5%, judeţul Cluj cu 4,5%, judeţul Bihor cu 4,2%, judeţele Constanţa şi Suceava (fiecare cu câte cu 4%).

În totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune, hotelurile au deţinut o pondere de 58%, pensiunile agroturistice 15,2%, pensiunile turistice 12,7%, vilele turistice 4,4%, hostelurile 3,6%, motelurile 3,2%, cabane turistice 1,8% şi celelalte tipuri de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică 1,1%.
Hotelurile clasificate cu 3 stele au reprezentat 46,2% din totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune a hotelurilor, fiind urmate de cele cu 4 stele (33,8%), cu 2 stele (12,3%), cu 5 stele (6,4%), cu o stea (1,2%) şi de cele neclasificate (0,1%).

Clujul, părăsit de turiști

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică a scăzut în trimestrul IV din 2020 cu 15,7% faţă de perioada octombrie – decembrie 2019. Acesta a fost de 14,3% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, la spaţii de cazare pe nave 29,6%, hoteluri 16,6%, popasuri turistice 14,4%, vile turistice 13,2%, pensiuni turistice 11,6%, pensiuni agroturistice 11,1%, hosteluri 10,8%, cabane turistice 10,7%, moteluri 10,3% şi sub 8% la celelalte tipuri de structuri de primire turistică. Hotelurile au înregistrat cel mai mare indice de utilizare (24,2%) în zona turistică „staţiuni balneare”.

Pe judeţe, indici de utilizare mai mari s-au înregistrat la structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare din Covasna (24,5%), Caraş Severin (20,2%), Bihor (19,2%), Vâlcea şi Brăila (fiecare cu câte 18,8%), Iaşi (18,7%), Galaţi (18,6%), Suceava (17,6%), Mehedinţi (17,1%), Vaslui (16,7%), Prahova (16,4%), Timiş (15,6%), Braşov (15,5%), Mureş (15,3%), Bacău (14,3%), Arad şi Bistriţa Năsăud (fiecare cu câte 14,1%).

Doar europenii au mai ajuns prin România

În perioada menționată, în structurile de primire turistică au fost înregsitrate 1.173.600 de sosiri, din care 1.113.700 sosiri ale turiştilor români (94,9%) şi 59.900 sosiri ale turiştilor străini (5,1%). Comparativ cu trimestrul IV din 2019, numărul total de sosiri a scăzut cu 58,4%, numărul de sosiri ale turiştilor români înregistrând o reducere cu 50,6%, iar cel al turiştilor străini cu 89,4%.
Pe categorii de clasificare, din numărul total de sosiri, 52,9% dintre turişti români cazaţi au fost înregistraţi în structurile de 3 stele, urmând cele de 4 stele (28%), de 2 stele (13,2%), de 5 stele (3,9%), de o stea (1,8%) şi cele neclasificate pe stele (0,2%).
Sosirile în hoteluri au reprezentat 63,6% din numărul total de sosiri, 62,2% reprezentând sosiri turişti români cazaţi în hoteluri din numărul total de sosiri români şi 89,2% sosiri turişti străini cazaţi în hoteluri din numărul total de sosiri străini. Turiştii străini care s-au cazat în hoteluri au ales categoriile de 4 şi 3 stele, în proporţie de 77,7%.
Cea mai mare parte a sosirilor turiştilor străini (82,2%) a provenit din ţări situate în Europa (82,1% din totalul înnoptărilor turiştilor străini). Municipiul Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ, exclusiv oraşul Tulcea, au avut ponderea cea mai mare în total capacitate de cazare turistică în funcţiune şi în total sosiri şi înnoptări.