Clujenii preferă să ia credite în valută şi să facă economiii în lei

La începutul acestei luni, clujenii avea credite în lei în valoare totală de peste 4.100 milioane lei şi credite în valută ce treceau de 6.200 milioane lei (echivalent în valută), în timp ce la depozite situaţia era inversă: cele în lei erau de peste 6.700 lei, cu mult peste nivelul depozitelor în valută, care depăşeau cu puţin suma de 3.682 milioane lei.

Datele furnizate de Banca Naţională a României arată că, la începutul lunii octombrie, în judeţul Cluj băncile acordaseră credite în lei în valoare de 4.139,9 milioane lei, dintre care 2.394,9 milioane lei erau creditele acordate firmelor, 1.642,2 milioane lei erau reprezentau creditele acordate populaţiei, iar 102,8 milioane lei erau creditele acordate unor alte categorii de beneficiari. Populaţia a luat credite în lei în special pentru consum (846,6 milioane lei), acestea fiind urmate de creditele pentru locuinţe (478,5 milioane lei) şi de creditele pentru alte scopuri (273 milioane lei).

Creditele acordate în valută le-au depăşit cu mult pe cele în lei, ridicîndu-se la suma totală de 6.216,1 milioane lei, dintre care 2.622 milioane lei erau credite acordate firmelor, 3.494,9 milioane lei reprezentau creditele acordate populaţiei, iar 98,2 milioane lei au fost acordate altor categorii de beneficiari. Spre deosebire de creditele în lei, clujenii au preferat să ia credite în valută preponderent pentru locuinţe (2.057,2 milioane lei), apoi pentru consum (1.392,1 milioane lei) şi pentru alte scopuri (24,5 milioane lei).

Depozitele în lei le depăşesc cu mult pe cele în valută

Preferinţa clujenilor pentru economiile în lei este evidentă atît la disponibilităţile la vedere cît şi la depozitele la termen. Astfel, depozitele la vedere în lei însumau 1.918,4 milioane lei, în timp ce depozitele în vedere în valută erau de numai 953,5 milioane lei. Agenţii economici aveau depozite la vedere în lei în valoare de 1.101,9 milioane lei şi în valută în suma de 353,7 milioane lei, cele ale populaţiei erau de 741,6 milioane lei, respectiv de 559,3 milioane lei, iar cele altor categorii de deponenţi se ridicau la 137,9 milioane lei, respectiv la 40,4 milioane lei.

Situaţia era identică şi la depozitele la termen. Firmele aveau depozite la termen în lei în valoare de 656,3 milioane lei şi în valută în sumă de 252,8 milioane lei, cele ale populaţiei erau de 3.235,1 milioane lei, respectiv 2.064,1 milioane lei, în timp ce alte categorii de deponenţi avea economii în lei de 845,8 milioane lei şi în valută de 412,1 milioane lei.

Să nu încheiem înainte de a sesiza că, pe ansamblu, depozitele bancare ale populaţiei le depăşesc cu mult pe cele ale firmelor, în timp ce la credite situaţia este exact inversă: cele ale agenţilor economici sînt cu mult peste cele ale populaţiei.

V. DĂDULESCU

Clujenii preferă să ia credite în valută şi să facă economiii în lei

La începutul acestei luni, clujenii avea credite în lei în valoare totală de peste 4.100 milioane lei şi credite în valută ce treceau de 6.200 milioane lei (echivalent în valută), în timp ce la depozite situaţia era inversă: cele în lei erau de peste 6.700 lei, cu mult peste nivelul depozitelor în valută, care depăşeau cu puţin suma de 3.682 milioane lei.

Datele furnizate de Banca Naţională a României arată că, la începutul lunii octombrie, în judeţul Cluj băncile acordaseră credite în lei în valoare de 4.139,9 milioane lei, dintre care 2.394,9 milioane lei erau creditele acordate firmelor, 1.642,2 milioane lei erau reprezentau creditele acordate populaţiei, iar 102,8 milioane lei erau creditele acordate unor alte categorii de beneficiari. Populaţia a luat credite în lei în special pentru consum (846,6 milioane lei), acestea fiind urmate de creditele pentru locuinţe (478,5 milioane lei) şi de creditele pentru alte scopuri (273 milioane lei).

Creditele acordate în valută le-au depăşit cu mult pe cele în lei, ridicîndu-se la suma totală de 6.216,1 milioane lei, dintre care 2.622 milioane lei erau credite acordate firmelor, 3.494,9 milioane lei reprezentau creditele acordate populaţiei, iar 98,2 milioane lei au fost acordate altor categorii de beneficiari. Spre deosebire de creditele în lei, clujenii au preferat să ia credite în valută preponderent pentru locuinţe (2.057,2 milioane lei), apoi pentru consum (1.392,1 milioane lei) şi pentru alte scopuri (24,5 milioane lei).

Depozitele în lei le depăşesc cu mult pe cele în valută

Preferinţa clujenilor pentru economiile în lei este evidentă atît la disponibilităţile la vedere cît şi la depozitele la termen. Astfel, depozitele la vedere în lei însumau 1.918,4 milioane lei, în timp ce depozitele în vedere în valută erau de numai 953,5 milioane lei. Agenţii economici aveau depozite la vedere în lei în valoare de 1.101,9 milioane lei şi în valută în suma de 353,7 milioane lei, cele ale populaţiei erau de 741,6 milioane lei, respectiv de 559,3 milioane lei, iar cele altor categorii de deponenţi se ridicau la 137,9 milioane lei, respectiv la 40,4 milioane lei.

Situaţia era identică şi la depozitele la termen. Firmele aveau depozite la termen în lei în valoare de 656,3 milioane lei şi în valută în sumă de 252,8 milioane lei, cele ale populaţiei erau de 3.235,1 milioane lei, respectiv 2.064,1 milioane lei, în timp ce alte categorii de deponenţi avea economii în lei de 845,8 milioane lei şi în valută de 412,1 milioane lei.

Să nu încheiem înainte de a sesiza că, pe ansamblu, depozitele bancare ale populaţiei le depăşesc cu mult pe cele ale firmelor, în timp ce la credite situaţia este exact inversă: cele ale agenţilor economici sînt cu mult peste cele ale populaţiei.

V. DĂDULESCU