Cluj-Napoca, locul de întâlnire a inginerilor români de pretutindeni

Universitatea Tehnică (UT) din Cluj-Napoca va găzdui, între 20 şi 21 septembrie, a XIX-a Conferință internațională multidisciplinară „Profesorul Dorin PAVEL – fondatorul Hidroenergeticii românești”.

Evenimentul este organizat de Filiala Cluj şi Sucursala Alba a Asociației Generale a Inginerilor din România (AGIR), împreună cu Academia de Științe Tehnice din România (ASTR), Filiala Cluj a ASTR și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.

Comunicările din plenul reuniunii propun o incursiune în universul cercetărilor inginereşti din trecut şi din contemporaneitate, a unor evenimente care au etalat performanţe tehnice la cel  mai ridicat nivel, precum prima misiune Apollo, din 1969, în care omul a păşit pe Lună – omagiată în 2019, la împlinirea a 50 de ani de la realizarea acestui proiect revoluţionar (George Mahalu, Suceava); Marie Curie (1867-1934), dublu laureată a Premiului Nobel – fizică (1903) şi chimie (1911) – pentru cercetările sale în domeniul elementelor radioactive, al radioactivității naturale și al aplicațiilor acestora în medicină (Mircea Bejan, Cluj-Napoca); prezentările de cărţi tehnice – „Marketing în organizațiile  din România”   și   „Instruirea asistată de calculator” (Carmen Ioana Iuhos, Cluj Napoca), ori a volumului 4 intitulat „Ingineria, artă sau meşteşug” de Mircea Bejan, precum şi a revistei „Știință şi Inginerie” în evoluția sa internațională (Ioan Aurel Cherecheş, Cluj-Napoca).

Contextul internaţional al conferinţei

Din punctul de vedere al profesorului emerit dr. ing. DHC Mircea Bejan, membru de onoare al ASTR, este important contextul intern și internațional în care se desfășoară Conferinţă  internațională  multidisciplinară de la Cluj-Napoca, din acest an. Evenimentul este influenţat de derularea Forumului  Economic Mondial de la Davos (Elveţia), axat pe problemele globalizării, şi a Summitului G20 de la  Osaka (Japonia).

Forumul Economic Mondial de la Davos, fundație nonprofit, a cărui primă reuniune a avut loc în 1971, a devenit, între  timp, o mare adunare anuală la care participă  oameni din lumea  finanțelor,  a  afacerilor,  a politicii,  a producției și a afacerilor publice. Reuniunea din acest an a adus în Elveţia peste 3.000 de reprezentanţi ai vieţii politice, economico-financiare, media etc. Pentru  prima  oara  de  la  începutul  anilor  1990,  este semnalată o  participare  din  România,  prin  persoana  vice-premierului  pentru  implementarea parteneriatelor strategice – Ana Birchall.

Summitul G20 de la  Osaka, Japonia organizat de G20-grupul  ţărilor bogate  şi  al principalelor economii  emergente,  regrupează  state  care  generează  85%  din  activitatea  economică  a  lumii şi au aproape  două  treimi  din populaţia  planetei.

Teme de dezbatere la reuniunea inginerilor

Pe de altă parte, multiple circumstanţe  vor contura natura dezbaterilor din cadrul reuniunii clujene.

Doar 0,8% din vehiculele înmatriculate în UE sunt electrice sau hibride.

Numărul  autoturismelor  „verzi”  cumpărate  în România, în primele două luni, a ajuns la 649, în creştere cu aproape 67% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, când se înregistrau 389 de unităţi, potrivit  datelor  Asociaţiei  Producătorilor  şi  Importatorilor  de Autoturisme (APIA). Din totalul înregistrat în perioada ianuarie – februarie a acestui an, 551 de unităţi au fost autoturisme hibrid (+139,6% faţă de  primele două luni din anul precedent), 73 au fost full electrice (+2,8%), iar  25  din  categoria  plug-in  (-71,6%). De asemenea, în perioada de referinţă, ponderea autoturismelor ecologice noi în totalul vânzărilor, la nivel naţional, s-a  situat la 3,3%,  faţă de  2,4%  cât  se  consemna  în intervalul ianuarie – februarie 2018.

Deși reprezintă doar 7% din populația lumii, cetățenii UE consumă 20% din resursele naturale ale planetei.

Problema deșeurilor şi a imensei poluări a mediului este, în acest moment, majoră pentru supravieţuirea Terrei.  În  2016  în  UE  s-au  colectat  8,9  kg  deşeuri de echipamente  electronice şi electrice pe locuitor. În cazul în care nu sunt gestionate în  mod  corespunzător,  aceste  deşeuri  pot provoca probleme de sănătate şi de mediu majore, din cauza conţinutului lor de substanţe periculoase. În România s-au colectat 1,6  kg  pe  locuitor. Mai  mult  de  jumătate  (55,6%)  din  totalul  deşeurilor de echipamente electronice şi electrice colectate în 2016 sunt provenite de la marii  producători de electrocasnice. Urmează echipamentele de telecomunicaţii  şi  IT  (14,8%),  panourile  fotovoltaice (13,5%),  electrocasnicele mici (9%), aparatura electrică, echipamente sportive,  sisteme de iluminare şi jucării (7,2%).  „Începând cu anii 1970, cerem de la Pământ mai multe resurse decât acesta poate genera într-un an și ne afundăm și mai mult în datorii pe care nu le vom  putea  achita  vreodată. Consecințele acestui consum  excesiv  sunt  reprezentate  de  pierderea biodiversității,  defrișări, diminuarea  drastică  a stocurilor  de  pește,  deficitul de apă,  eroziunea solului,  poluarea  aerului și schimbările climatice, ceea ce duce  la  fenomene  meteorologice  extreme frecvente,  cum  ar  fi  secetele, inundațiile și incendiile”, spun reprezentanţii WWF.

Rata angajării absolvenților de învățământ superior, a fost, în 2018,  de 90,7% în rândul bărbaților şi de 87,5% în rândul femeilor. Conform datelor publicate  de  Oficiul  European de  Statistică (Eurostat),  în 2018, rata angajării în  rândul absolvenţilor de  educație terțiară din ultimii trei ani, din Uniunea Europeană, cu vârsta cuprinsă între 20 şi 34 de  ani, s-a  situat la  85,5%,  România  fiind  peste  media  europeană.

Competența digitală

Este una dintre cele opt competențe-cheie, concretizându-se în utilizarea în mod critic a întregii game de tehnologii ale informației. Prin OUG 97/2009 a fost introdusă la examenul de bacalaureat proba de evaluare a competenţelor digitale, cu statutul de  probă  obligatorie pentru candidaţii de la toate filierele, profilurile şi specializările. Sunt şapte  domenii de competenţă: utilizarea computerului şi organizarea fişierelor; editoare de texte; informaţie şi comunicare;  concepte  de  bază  ale  Tehnologiei  Informaţiei  (IT);  editoare  de  calcul tabelar; baze de date. Statisticile comunitare arată că față de media europeană de 58%, doar 29% dintre români au competențe digitale.

Cele mai competitive economii din lume

Potrivit  celei  de-a 30-a ediţii a raportului  Institutului  pentru  Management  şi  Dezvoltare  (IMD)  din  Lausanne  (Elveţia),  România ocupă locul 49 în clasamentul celor mai  competitive  economii  din  lume. România şi-a păstrat poziţia în clasamentul celor  mai  competitive economii  din lume  în  2019, clasându-se  pe locul 49 din 63 de ţări.

Emisiile de dioxid de carbon rezultate din arderea combustibililor fosili. Datele preliminare  publicate de Eurostat arată că emisiile de CO2 din arderea combustibililor fosili au scăzut în anul 2018 în majoritatea statelor membre ale UE cu 2,5%, comparativ cu 2017, cel mai semnificativ declin fiind înregistrat în Portugalia (-9%), Bulgaria (-8,1%), Irlanda (-6,8%), Germania (-5,4%), Olanda (-4,6%) şi Croaţia (-4,3%).  România a înregistrat o scădere de 0,3%.

Programul de convergență 2019 – 2022: 

În anul 2018, România  a înregistrat  o creștere a produsului  intern brut, de 4,1% în termeni reali, una dintre cele mai mari rate de  creștere economică din rândul statelor membre ale UE. În condițiile în  care creșterea economică din anul 2018 a zonei euro s-a situat la 1,8%,  România a continuat procesul de convergenţă reală rapidă către nivelul  de dezvoltare și bunăstare al acestei zone.

În anul 2018, valoarea produsului intern brut a fost de 944,2  miliarde  lei,  ceea  ce  înseamnă  un  plus  de  87,5  miliarde lei faţă de  anul  2017, comparativ  cu  un  spor  de  91,6  miliarde lei în anul  2017  şi  de  52,5  miliarde lei  în anul  2016.

Din punctul de vedere al ofertei interne, industria a reprezentat motorul acestei evoluții, cu o contribuție la creșterea reală a produsului intern  brut  de  un  punct  procentual,  valoarea  adăugată  din  această ramură  majorându-se  cu  4,1%.  Ramura  „Comerț,  transport  și depozitare,  hoteluri  și  restaurante”  a  avut  o  contribuție  de  0,7%.  De asemenea, agricultura a contribuit substanțial. Valoarea adăugată brută  a acestei ramuri s-a majorat cu 10% față de anul 2017, contribuția fiind de 0,4%.

Pentru  perioada  2020  –  2022  se  estimează  că  economia românească va crește mai susținut, cu un ritm mediu anual de 5,2%.  Cererea internă (consumul și  investițiile) va continua să reprezinte, în acest interval, principalul motor al creșterii economice. Cheltuielile cu consumul privat se vor majora, în medie, cu 5,7% anual, în condițiile îmbunătățirilor manifestate pe piața muncii. Formarea brută de capital fix va înregistra un ritm accelerat de creștere (7,6% anual, în medie) pe fondul îmbunătățirii climatului investițional prin măsurile avute în vedere, precum și al condițiilor de finanțare atât din surse bugetare, cât și din fonduri structurale și de investiții.

Pentru anul 2019, se estimează că rata inflaţiei se va reduce atât ca medie anuală până la 3,4%, cât şi la sfârşitul  anului  până  la valoarea  de  3,2%.  În  perioada 2020  –  2022, în  lipsa  altor  şocuri,  se aşteaptă ca rata inflaţiei să-şi continue trendul descendent, ajungând în anul 2022 la 2,2% la sfârşitul anului şi 2,4% ca medie anuală.

Printre personalităţile care vor participa la reuniunea de la Cluj-Napoca se numără profesorii univ. emeriţi dr. ing. George Arghir, membru de onoare al ASTR, Gavril Toderean, președintele Filialei Cluj a ASTR, Mihai Jădăneanț, Valeriu Nicolae Panaitescu, Livia Dana Beju, Mariana Arghir, Carmen Bal, Tiberiu Rusu și Nicolae Bal, conf. univ, dr. Ing. Silviu Mihai Petrişor, Sorina-Anamaria Ciplea,      George Mahalu, dr. ing. Vasile Iancu, șef de lucrări dr. ing Ioan Aurel Cherecheş, șef de lucrări dr. ing. Doru-Laurean Băldean, şef de lucrări col.(r) dr. ing Constantin Avădanei, dr. ing. Alexandru Cătălin Micaciu, dr.ing. Ioan Vidican, dr.ing. Daniel Gheorghe Lakatos.

Carmen FĂRCAȘIU