Clara Labancz – premiul UNITER pentru întreaga activitate, omagiată la Rei Culturae Fautores

clara labancz si dorel visanClara Labancz, laureată la cea de-a XXIII-a ediţie a Galei Premiilor UNITER pentru întreaga sa activitate de scenograf, a avut parte de o seară specială în cadrul „Întîlnirilor colocviale” organizate sub „umbrela” societăţii culturale turdene Rei Culturae Fautores (RCF). La întîlnirea cu primul om de teatru din Turda laureat al premiilor UNITER, desfăşurată zilele trecute la Casa Zăhan, unde se află şi sediul RCF, au participat actorul clujean Dorel Vişan, doi foşti directori ai Teatrului de Stat (actual „Aureliu Manea”) din Turda, respectiv Virgil Deceanu şi Mircea Ion Casimcea, actorii Mihaela Deceanu, respectiv Radu Botar şi Cornel Miron, foşti protagonişti ai scenei turdene, regizorul Ovidiu Cosac, ani de-a rîndul coleg cu scenografa Clara Labancz şi soţia acestuia, Ana Cosac, fost sufleor la teatrul turdean. La întîlnire au mai participat consilierul local Dorina Arion, membră în comisia de cultură a forului deliberativ turdean, Robert şi Sonia Cojan, de la asociaţia Tour d’Art, precum şi cele două fiice ale sărbătoritei.

Reuniunea, condusă de Dan Zăhan, a fost organizată de secţiunea „Artă dramatică” a RCF, în cadrul “Întîlnirilor colocviale”, manifestări demarate în primăvara anului 2011 pentru promovarea culturii şi a artelor în Turda.

Clara Labancz, absolventă a Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, şi-a început cariera de scenograf la Teatrul de Stat din Turda. Aici a avut şansa să-l întîlnească pe regizorul Aureliu Manea, cu care a lucrat apoi la Teatrul Naţional şi la Teatrul Maghiar de Stat, ambele din Cluj-Napoca. Cu Aureliu Manea a colaborat la realizarea unor spectacole precum cele cu piesele Domnişoara Iulia, Hangiţa (de Carlo Goldoni), Conul Leonida faţă cu reacţiunea (de Ion Luca Caragiale), Titanic Vals (de Tudor Muşatescu) etc. De la teatrul turdean, unde în 1990 i s-a desfiinţat postul, Clara Labancz a plecat la Teatrul Naţional din Tîrgu-Mureş. Pe lîngă teatrele din Turda, Cluj-Napoca şi Tîrgu-Mureş, unde a lucrat cu contract de muncă, Clara Labancz a realizat, în regim de colaborare, scenografia unor spectacole puse în scenă la teatre din Bucureşti, Satu Mare, Baia Mare, Constanţa, Piteşti, Bacău, Brăila, Galaţi, Braşov, Arad, Iaşi, Tîrgu-Jiu şi Craiova. Clara Labancz a realizat şi scenografia unor spectacole montate la teatre din Ungaria.

De-a lungul carierei, Clara Labancz a lucrat cu regizori precum Aureliu Manea, Harag György, Dan Alexandrescu, Mircea Cornişteanu, Pusi Colpaci, Cătălina Buzoianu, Tompa Gabor, Kincses Elemer, Cristian Ioan, Andrei Mihalache, Irina Popescu Boieru, Osvald Gaier, Petre Bokor sau Ovidiu Gaiţă. Şi, ca o altă ofrandă familială jertfită pe altarul Thaliei, scenografa Clara Labancz a colaborat şi cu regizoarea Muriel Manea, fiica sa, care a ales, la fel ca şi părinţii săi, cariera teatrală.

Clara Labancz a mai fost omagiată cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului, cînd a fost invitată de onoare la un eveniment organizat la cafeneaua culturală „La papion”. În încheierea întîlnirii de la Casa Zăhan, scriitorul Mircea Ion Casimcea, fost director al teatrului turdean, a avansat propunerea începerii demersurilor pentru acordarea titlului de „Cetăţean de onoare” al Turzii scenografei Clara Labancz.

Dorel Vişan: Spectacolele moderne înnebunesc oamenii!

Participarea actorului clujean Dorel Vişan la omagierea scenografei Clara Labancz, laureată a Galei Premiilor UNITER 2015, a oferit participanţilor la eveniment ocazia de a asista la o lecţie despre teatru, despre rosturile artei dramatice şi despre “bolile” de care suferă azi aceasta.

Teatrele noastre nu mai au stele

Dorel Vişan şi-a început pledoaria, sau rechizitoriul, cu o constatare: scena românească nu mai are “stele”. “Una-i să fii popular, alta-i să fii mare”, a precizat maestrul Vişan. Diferenţa între “popular” şi ‘’mare” rezidă în faptul că “actorii mari lasă opere în urma lor”. Cauza lipsei “stelelor” din teatrul românesc de azi o constituie, mai ales “inflaţia” de actori, efect al înmulţirii facultăţilor de profil şi a numărului de locuri de la acestea. “Acum ies din şcoală circa 300 de absolvenţi, anual, pentru 40 de teatre, faţă de 30-40” cîţi produceau facultăţile din Bucureşti, respectiv din Tîrgu-Mureş, înainte de 1989. “Artiştii mari s-au format în perioada comunistă” a apreciat Dorel Vişan, în cursul discuţiei de la Casa Zăhan.

Vulgaritatea şi pornografia – trăsături definitorii pentru teatrul de azi

Acum, teatrul românesc, împestriţat cu vulgaritate şi cu pornografie “a luat-o pe un drum înfundat”, aprecia Dorel Vişan. Actorul clujean, care a făcut şi film, consideră că şi cinematografia merge pe aceeaşi cale: “Filmele premiate la festivaluri, precum cel de la Cannes, nu mă conving. Acolo sînt premiate producţiile româneşti în care este bîrfită ţara şi poporul nostru”. La această stare de lucruri contribuie şi regizorii, care deturnează mesajul unor piese clasice. Din această cauză, spectatorii, care au ocazia să vadă pornografie în piesele lui Caragiale sau, de exemplu, pe Electra lui Sofocle costumată în uniformă de hitlerist şi cu sticla de ţuică de Turţ în mînă, se îndepărtează de teatru, a mai explicat Dorel Vişan.

Teatrul: Pîinea şi sarea cunoaşterii, puse înaintea oamenilor

La această definiţie a teatrului, rostită de maestrul Dorel Vişan, participanţii la întîlnire au aplaudat îndelung. Pentru a reveni la această condiţie, teatrul trebuie, ca de altfel orice operă de artă, să se verifice prin adevărurile vieţii, a enunţat Vişan calea de urmat pentru redresarea dramaturgiei româneşti. Dar teatrul suferă şi din cauza penuriei de autori autohtoni. Se pun în scenă tot mai multe piese ale unor dramaturgi străini. “În România nu mai scrie nimeni teatru?” Această întrebare nu putea primi un răspuns în cadrul unei întîlniri precum cea desfăşurată la Turda, sub auspiciile secţiunii “Artă dramatică” din cadrul Societăţii “Rei Culturae Fautores”. În schimb, regizorul Ovidiu Cosac a oferit un argument irefutabil în sprijinul nevoii de reapariţie a dramaturgilor români drept condiţie necesară de îndeplinit pentru reanimarea teatrului autohton: “Genialitatea creatorului poate face orice, din orice”.

Medalion Dorel Vişan

Născut în 25 iunie 1937, la Tăuşeni, în judeţul Cluj, Dorel Vişan a absolvit, în anul 1965, cursurile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică “Ion Luca Caragiale” din Bucureşti. După absolvirea facultăţii a fost angajat, ca actor, la Teatrul Naţional din Cluj. Dorel Vişan, potrivit Wikipedia – unul dintre cei mai importanţi actori de film din România şi unul dintre puţinii care au dobîndit o solidă reputaţie europeană – a debutat pe marele ecran în anul 1974, în comedia Păcală. Au urmat roluri în filmele: Între oglinzi paralele (regia Mircea Veroiu) şi Iacob (regia Mircea Daneliuc). Filmografia lui Dorel Vişan mai cuprinde roluri în producţii cinematografice precum Moromeţii (regia Stere Gulea) sau Senatorul melcilor (regia Mircea Daneliuc). Pentru felul în care a jucat rolul senatorului Vârtosu în acest film, Dorel Vişan a primit Premiul pentru interpretare masculină la Festivalul Filmului Mediteraneean de la Montpellier-Franţa. Dorel Vişan a mai jucat în filmele Magnatul (2004) şi Sistem nervos (2005).

Actorul Dorel Vişan, care a îndeplinit şi funcţia de director al Teatrului Naţional “Lucian Blaga” din Cluj-Napoca şi a predat la Facultatea de Teatru şi Televiziune de la Universitatea ‘’Babeş-Bolyai’’, a fost decorat, în anul 2002, cu Ordinul naţional “Serviciul Credincios” în grad de cavaler „pentru prestigioasa carieră artistică şi talentul deosebit prin care a dat viaţă personajelor interpretate în filme, dar şi pe scenă” se mai precizează pe site-ul Wikipedia.

Emil HĂLĂŞTUAN

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.