Circa 4.000 de persoane au manifestat în sprijinul Rusiei la Belgrad

„Rusia, Rusia!” şi „Sârbi şi ruşi, fraţi pentru totdeauna”, au scandat manifestanţii, care au arborat drapele ruse şi sârbe, dar şi însemne ale extremei drepte.

Unii participanţi purtau pancarte cu litera Z, unul dintre simbolurile forţelor militare ruse în războiul din Ucraina.

Totodată, participanţii l-au acuzat pe preşedintele ţării, Aleksandar Vucic, că „a trădat” Serbia pentru că a susţinut o rezoluţie a ONU împotriva invaziei ruse în Ucraina (deşi nu a fost de acord şi cu impunerea de sancţiuni împotriva Moscovei – n.r.), şi au strigat „Serbia, Rusia, nu avem nevoie de UE”, în semn de respingere a aspiraţiei ţării balcanice de a adera la Uniunea Europeană.

Principalul organizator al manifestaţiei, care s-a desfăşurat în apropierea unui monument dedicat ultimului ţar al Rusiei, Nicolae al II-lea şi lângă Preşedinţia Serbiei, este grupul „Patrulele populare”, cunoscut pentru atitudinea sa critică la adresa migranţilor.

Reprezentanţii grupului au ameninţat în timpul protestului că vor scoate şi mai mulţi oameni în stradă dacă Serbia impune sancţiuni Rusiei, aşa cum a făcut-o Occidentul.

Unul dintre organizatori, Mladen Obradovic, a declarat că „Rusia eliberează întreaga lume de ameninţările NATO” şi că preşedintele rus Vladimir „Putin a demonstrat că este omul de stat cel mai puternic şi cel mai curajos din lume”.

Organizatorii şi-au exprimat sprijinul faţă de poporul rus, „în lupta sa dreaptă împotriva adepţilor globalizării şi a coloniştilor”. Apoi, manifestanţii au pornit într-un marş către ambasada Rusiei din Belgrad.

EFE aminteşte că, în ultimele zile, la Belgrad şi în alte oraşe sârbe au avut loc numeroase proteste în sprijinul Ucrainei, dar la care a participat puţină lume.

Serbia face echilibristică între aspiraţiile sale europene şi parteneriatul său cu NATO, pe de o parte, şi alianţa religioasă, etnică şi politică cu Rusia, în vigoare de secole, aminteşte Reuters. Pentru mulţi sârbi obişnuiţi, amintirea bombardamentelor NATO asupra unor ţinte strategice în Serbia, pentru a pune capăt războaielor balcanice din anii 1990 – o acţiune condamnată ferm de Rusia în Consiliul de Securitate al ONU la acea vreme -, este încă mult prea vie.