Cipru – o “insulă a comorilor”, disputată de UE şi Rusia

Handelsblatt

Bogatele zăcăminte de petrol şi gaz, care ar exista pe platoul continental al Ciprului cuprins de criză, ar putea, în doar cîţiva ani, să rezolve problemele financiare ale acestei ţări. Tocmai din acest motiv, Cipru îşi înteţeşte eforturile în vederea descoperirii de zăcăminte în apele sale teritoriale.

Cipru a semnat un acord cu concernul energetic francez Total pentru exploatarea de zăcăminte amplasate la sud de insulă. Decizia de a extrage zăcăminte naturale este, după cum a subliniat ministrul cipriot al comerţului, Neoklis Sylikiotis, una strategică şi irevocabilă.

Într-adevăr, zăcămintele de gaz constituie un atu pentru o ţară care are nevoie de credite de miliarde. Deocamdată, creditorii europeni nu se grăbesc să sară Ciprului în ajutor – nu în ultimul rînd din cauza acuzaţiilor conform cărora legislaţia acestei ţări nu contracarează suficient eschivarea de la plata impozitelor şi spălarea de bani.

Însă, nu este deloc exclus ca sumele necesare la ora actuală să pară în viitor nişte “firimituri”, pentru că ţara, potrivit experţilor, stă practic pe zăcăminte de gaz natural şi este capabilă nu doar să-şi asigure propriul consum pentru multe decenii înainte, ci să şi facă Europa mai puţin dependentă de gazul rusesc.

Numai zăcămintele din blocul 12 sînt evaluate, potrivit experţilor de la Noble Energy, la 255 miliarde de metri cubi, cantitate care îi va ajunge Ciprului mai multe decenii. Exploatarea zăcămintelor din acest bloc este programată pentru 2018. Rezerve de gaz asemănătoare se găsesc, în opinia specialiştilor, şi în alte blocuri, exploatate de un consorţiu comun al companiilor italiană Eni şi sud-coreeană Kogas, precum şi de compania franceză Total.

De asemenea, zăcăminte de petrol s-ar afla în zona economică a ţării. Preţul de piaţă al zăcămintelor petroliere şi gazifere ale Ciprului sînt estimate de Royal Bank of Scotland la peste 600 de miliarde de euro, de 20 de ori mai mult decît îi este necesar în prezent acestei ţări pentru depăşirea crizei.

În afară de aceasta, spre mijlocul anului 2019 este planificată începerea exploatării terminalului pentru lichefierea gazului natural de la Vasilikos, gaz destinat ţărilor din Europa de Vest. După cum subliniază Neoklis Sylikiotis, “respectivul terminal va deveni nu doar unul dintre cele mai mari din lume, ci şi cea mai mare investiţie din istoria Ciprului”. Costul proiectului este estimat la 6-7 miliarde de euro.

Ţinînd cont de faptul că prin acest terminal spre Europa ar putea curge şi gazul natural israelian, Ciprul ar putea deveni un important punct de transbordare al Europei, avînd, conform specialiştilor de la Royal Bank of Scotland, o “importanţă geopolitică”: Uniunea Europeană şi-ar majora securitatea energetică şi ar deveni mai puţin dependentă de livrările din Rusia.

Poate că toate acestea vor constitui un argument important pentru politicienii europeni, care se vor grăbi în sfîrşit să salveze statul insular şi nu-i vor ceda această misiune Rusiei, care i-a oferit deja Ciprului un credit în valoare de 2,5 miliarde de euro.