Cine subminează proiectul privind spitalul regional de urgenţă?

Proiectul privind construirea la Cluj a unui spital regional de urgenţă, cu finanţare europeană, ar putea fi compromis din cauză că factorii responsabili nu au reuşit să finalizeze toate studiile şi documentele necesare realizării acestui obiectiv. Soarta acestui proiect ţine acum de Ministerul Sănătăţii, care trebuie să prezinte Comisiei Europene o hartă a infrastructurii sanitare în care să fie cuprinse foarte clar necesităţile acestui sector. Reprezentanţi ai Guvernului au promis că documentaţia va fi gata pînă în luna septembrie însă cum merg lucrurile nu prea sînt şanse ca acest termen să fie respectat. În plus, pe lîngă harta cu infrastructura medicală, Ministerul Sănătăţii trebuie, cel puţin pentru Spitalul regional de Urgenţă Cluj, să actualizeze şi studiul de fezabiliate.

Demersul de a construi un spital de urgenţă la Cluj a început încă din 1995. Atunci, autorităţile au considerat că o astfel de unitate medicală trebuie ridicată în cartierul clujean Mănăştur, zona Colina. Lucrările au început chiar în acel an, însă prin 1996, proiectul pentru care s-a cheltuit un milion de lei a fost abandonat iar acum construcţia e o ruină care nu prea face cinste Clujului. Ideea spitalului de urgenţă a fost reluată prin 2004 cînd în fruntea Consiliului Judeţean Cluj s-a aflat liberalul Marius Nicoară. Consiliul Judeţean Cluj propunea ca locaţie pentru unitatea medicală de urgenţă un teren în zona Cîmpeneşti, însă autorităţile nu au reuşit să obţină finanţare din partea Guvernului. După venirea în fruntea administraţiei judeţene cît şi a Guvernului a democrat liberalilor s-a decis ca spitalul regional de urgenţă să nu se mai facă la Cîmpeneşti ci la Floreşti, pe terenul uneia dintre unităţile militare de aici.

După trei ani în care s-au plimbat acte de la o instituţie la alta s-a reuşit ca în 2011 terenul să fie transferat în proprietatea publică a judeţului Cluj. Lucrurile s-au oprit aici, deoarece nu s-au mai găsit bani pentru finanţarea acestui obiectiv, care, de fiecare dată la alegeri, devenit subiect de dispută electorală. Un pas important în cadrul acestui proiect s-a făcut la începutul anului 2015 cînd Guvernul României, condus pe atunci de Victor Ponta, a reuşit să obţină de la Comisia Europeană o finanţare pentru construirea a trei spitale regionale de urgenţă, unul dintre acestea fiind propus la Cluj.

Pentru accesarea celor 150 de milioane de euro puse la dispoziţia României de UE prin Fondul european de dezvoltare regională pentru cele trei spitale regionale de la Cluj, Craiova şi Iaşi, Guvernul avea însă obligaţia să realizeze cartografierea nevoilor de servicii medicale din România. Deşi a trecut un an de cînd Comisia Europeană a dat asigurări cu privire la finanţarea construirii celor trei unităţi medicale, Guvernul încă nu a reuşit să-şi facă tema şi să realizeze acea cartografiere. Acest lucru a stîrnit chiar îngrijorarea Corinei Creţu, comisarul european pentru Politici Regionale. Oficialul european avertiza recent că dacă Executivul nu va realiza cartografierea nevoilor de servicii medicale, finanţarea pusă la dispoziţie de UE nu va putea fi acceastă. “Pînă la această oră România nu a notificat nici măcar faptul că s-au identificat amplasamentele. Am înţeles că această chestiune, cel puţin pentru Cluj şi Craiova este rezolvată. Există un litigiu în ceea ce priveşte Iaşiul, nu înţeleg de ce a fost alocat un spaţiu care se află în litigiu între două comune care blochează construirea acestui spital regional”, a afirmat Creţu, la începutul luni mai, în cadrul celei de a III-a ediţii a Forumului Fonduri Europene.

Reprezentanţii executivului dau însă asigurări că Ministerul Sănătăţii lucrează la documentaţia cerută de Comisia Europeană şi că pînă în septembrie va fi prezentată Bruxelles-ului.

Cum însă Ministerul Sănătăţii se află de mai multe luni în centrul unor scandaluri de proporţii, care au dus chiar la schimbarea ministrului, există riscul ca termenul de finalizare a harţii cu infrastructura medicală să nu fie gata pînă la termenul fixat, ceea ce înseamnă că demararea lucrărilor la cele trei spitale va fi amînată. Totodată, pe lîngă documentele cerute de Comisia Europeană, Ministerul Sănătăţii mai trebuie să finalizeze şi actualizarea studiilor de fezabilitate pentru cele trei unităţi medicale.

Cît priveşte obligaţiile ce-i revin Consiliului Judeţean Cluj în acest proiect, reprezentanţii acestui for susţin că pînă acum s-a reuşit aprobarea documentaţiei de urbanism care reglementează destinaţia terenului. Totodată, s-a reuşit înscrierea parcelei de 144.000 mp în CF, aceasta fiind în prezent liberă de sarcini. ‘’Proiectul privind realizarea Spitalului Regional de Urgenţă este implementat de către Ministerul Sănătăţii, care, prin adresa nr. ACP 339/05.04.2016, înregistrată la Consiliul Judeţean Cluj cu nr. 8343/06.04.2016 a solicitat propunerea unui amplasament pentru realizarea acestui obiectiv. Pentru realizarea investiţiei, Consiliul Judeţean Cluj a propus amplasamentul situat în comuna Floreşti, localitatea Floreşti, strada Avram Iancu, nr. 370.

Referitor la acest teren precizăm faptul că, în urma demersurilor întreprinse de către Consiliul Judeţean Cluj în perioada anilor 2009-2011, terenul a fost dobîndit în proprietatea publică a Judeţului Cluj prin hotărîrile Guvernului nr. 567/2009 şi nr. 49/2010. Destinaţia impusă la data realizării acestui transfer a fost pentru realizarea unui spital regional clinic de urgenţă, fiind în acest sens elaborată şi aprobată o documentaţie de urbanism care reglementează, din punct de vedere urbanistic, destinaţia terenului în scopul amintit.

La această dată, terenul este comasat într-o singură parcelă cu suprafaţa de 144.000 mp şi este înscris în cartea funciară. Asupra acestui imobil nu sînt înscrise sarcini. În ceea ce priveşte asigurarea utilităţilor necesare, precizăm faptul că documentaţia de urbanism aprobată prin Hotărîrea Consiliul Local al Comunei Floreşti nr. 108 din 14 iunie 2011 conţine avizele şi acordurile deţinătorilor de reţele cît şi o propunere de racordare a investiţiei la acestea. Astfel: alimentarea cu apă este propusă a se realiza din reţeaua existentă, respectiv dintr-o conductă cu diametrul 0 150 mm situată în zona DN 1 cu care parcela se învecinează direct. În imediata vecinătate există şi conducte cu un diametru de 0 225-375 mm, în cazul în care este necesar un debit superior; canalizarea este propusă a se realiza prin racordare la reţeaua existentă în zona DN 1 într-o conductă cu diametrul de 0 DN 60; alimentarea cu energie electrică este propusă a fi realizată din reţeaua electrică de medie tensiune existentă în zona DN 1 existînd posibilitatea de racordare şi la reţeaua de HOkV existentă în zonă, dacă este cazul; alimentarea cu gaz metan este propusă a fi realizată din reţeaua de medie presiune existentă în zona DN 1; accesul la amplasament este propus a se realiza direct din DN IC însă există, la nivel de propunere documentaţii de amenajarea teritoriului şi urbanism, o a doua variantă de acces din drumul propus a lega municipiul Cluj-Napoca cu autostrada A3 pe zona de Sud asigurînd astfel două accese amplasamentului spitalului regional atît dinspre autostradă, cît şi dinspre municipiu şi zona de influenţă, drumul fiind propus a se continua cu centura Sud de ocolire a municipiului Cluj-Napoca’’, arată reprezentanţii CJ Cluj. Totodată, conducerea acestui for susţine că realizarea spitalului regional de urgenţă a fost, este şi va rămîne o prioritate a Consiliului Judeţean Cluj, motiv pentru care va asigura Ministerului Sănătăţii de întregul suport pentru realizarea acestui deziderat comun. Potrivit proiectului, viitorul Spital Regional de Urgenţă Cluj urma să aibă 800 de paturi, 37 de secţii medicale şi să dispună de un heliport. În municipiul Cluj-Napoca funcţionează peste zece spitale şi institute, cel mai mare fiind Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă.

Nu ştim cîţi ani vor mai trece pînă cînd va fi gata Spitalul regional de urgenţă de la Cluj, însă ce ştim este că despre acest proiect se discută de mai bine de 20 de ani şi nu s-a făcut mai nimic pentru construirea lui.

C.P.