CICCR începe căutarea cadavrelor celor 13 persoane despre care se presupune că s-ar afla zidite în subsolul Palatului Copiilor

Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România (CICCR), în colaborare cu Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici, Filiala judeţeană Cluj, organizează miercuri, 18 august, începînd cu ora 10, o acţiune de verificare a zidăriei unor compartimente din subsolul clădirii fostei Securităţi din Cluj, actualul Palat al Copiilor. Operaţiunea este efectuată în vederea depistării unui eventual gol de acces, obturat ulterior cu zidărie, spre o presupusă încăpere de formă dreptunghiulară, care se dezvoltă din fundaţia zidului de pe partea răsăriteană a clădirii, şi unde se presupune că s-ar afla cadavrele a 13 persoane ucise în arestul Securităţii în aprilie 1950.

Acţiunea este coordonată de dr. Gherghe Petrov, arheolog expert la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei. Din echipa de cercetare fac parte arheologii Paul Scrobotă şi Horaţiu Groza şi coordonatorul CICCR, Marius Oprea. Potrivit unui comunicat al CICCR remis ieri presei, operaţiunile tehnice de verificare a zidăriei, precum şi lucrările ulterioare de refacere a suprafeţelor afectate vor fi executate benevol, fără nici o obligaţie din partea iniţiatorilor acestei acţiuni, de către firma RH TRUST din Cluj, care aparţine inginerului Horea Dan, fiul unui fost deţinut politic.

„Scopul urmărit de toţi cei implicaţi este aflarea adevărului şi lămurirea, fie şi parţială, a acestei importante şi apăsătoare chestiuni. Dacă s-ar căuta dreptatea, după lege, ar însemna căutarea şi pedepsirea vinovaţilor care mai sînt încă în viaţă. Ar fi ultimul lucru care i-ar mai putea afecta, deoarece (…) trăiesc în continuare liniştiţi şi fără mustrări de conştiinţă, fiind ocrotiţi de stat şi răsplătiţi cu pensii mai mult decît confortabile” – se precizează în comunicatul CICCR.

Victimele căutate de echipa CICCR în actualul sediu al Palatului Copiilor sînt persoane care au activat în mişcarea armată de rezistenţă anticomunistă din zona Munţilor Apuseni. Toţi au fost arestaţi de Securitate în cursul lunilor februarie, martie şi mai 1949, fiind apoi condamnaţi, în mai multe loturi, de către Tribunalul Militar Sibiu, în cursul lunilor septembrie şi octombrie 1949. Pedepsele aplicate acestor persoane de către instanţa militară menţionată au variat de la 15 ani de muncă silnică,  pînă la muncă silnică pe viaţă.

Potrivit informaţiilor furnizate de CICCR, după repartizarea condamnaţilor în diferite locuri de detenţie, din dispoziţia conducerii superioare a Securităţii Statului, între 12 februarie şi 15 martie 1950 aceştia au fost transferaţi la Penitenciarul Tribunalului din Cluj. Gheorghe Pintilie (nume real Pantelei Bodnarenko), directorul general al Direcţiei Generale a Securităţii Poporului, a dispus ca unii dintre cei consideraţi mai periculoşi să fie supuşi unui regim mai aspru de detenţie. În fapt, în scurt timp toţi aceştia au sfîrşit prin a fi omorîţi la Securitatea din Cluj.

„Prin două adrese succesive, din 2 şi 5 aprilie 1950, emise de către Direcţia Regională a Securităţii Poporului Cluj şi semnate de şeful acestei Direcţii, colonelul Mihai Patriciu, adrese care poartă însă acelaşi număr de înregistrare, 17.007, se solicită Penitenciarului Tribunalului Cluj următoarele: «Rugăm a preda delegatului nostru pe următorii deţinuţi care se află încarceraţi în penitenciarul dvs. şi care ne sînt necesari pentru cercetări… ». În adresa din 2 aprilie, înregistrată la Penitenciarul Tribunalului Cluj cu nr. 2.707, sînt menţionate şapte persoane (Maxim Alexandru, Pop Alexandra, Angheluţă Mihai, Niţescu Nicolae, Robu Ioan, Vandor Victor şi Moldovan Simion), iar în adresa din 5 aprilie, înregistrată la acelaşi penitenciar cu nr. 2.764, sînt menţionate şase persoane (Picoş Florian, Florinc Mihai, Dalea Emil, Olteanu Emil, Bedeleanu Ioan şi Mărgineanu Petru). După ce au fost transferaţi la Securitate, toţi au fost executaţi în subsolul clădirii, unde atunci funcţiona arestul şi spaţiile special amenajate pentru torturarea celor arestaţi şi aflaţi în anchetă. Metoda prin care aceşti oameni au fost omorîţi o cunosc doar cei care au fost desemnaţi să execute aceste crime, aceştia fiind cadre operative ale Securităţii din Cluj, care au acţionat din ordinul direct al colonelului Mihai Patriciu” – precizează echipa CICCR.

Potrivit cercetătorilor, eventuala descoperire a rămăşiţelor pămînteşti ale celor 13 persoane ucise şi depuse în subsolul clădirii fostei Securităţi din Cluj implică, conform legislaţiei în vigoare, deschiderea unei cercetări penale, care este de competenţa exclusivă a Parchetului Militar. În varianta în care victimele nu vor fi descoperite în urma acestei acţiuni, „organele abilitate ale statului au obligaţia şi datoria să continue cercetările pentru a identifica pe toţi criminalii implicaţi în aceste omoruri şi apoi de a găsi şi reda familiilor şi urmaşilor celor ucişi, osemintele acestora – se precizează în comunicatul CICCR.

M. TRIPON

Persoanele ucise de Securitate, ale căror cadavre se presupune că s-ar afla în zidite în subsolul Palatului Copiilor

Robu Ioan – Născut la 22 martie 1922 în Timişoara. Fost secretar general al TUNŢ din Centrul Universitar Bucureşti pînă în 1947. Arestat în 12 februarie 1949 şi condamnat de Tribunalul Militar Sibiu în 15 octombrie 1949 la muncă silnică pe viaţă. Închis la Penitenciarul din Piteşti, iar în 15 martie 1950 transferat la Penitenciarul Tribunalului din Cluj. A fost scos din închisoare şi transferat la Securitatea din Cluj, unde a fost ucis în 2 aprilie 1950. A făcut parte din grupul Alexandru Maxim din zona Galda de Jos, jud. Alba.

Maxim Alexandru – Născut la 22 martie 1926 în Ulmeni-Pămînteni din jud. Ilfov. Domiciliat în comuna Sălciile, jud. Prahova. S-a stabilit la Galda de Jos, jud. Alba, unde a organizat o grupare de rezistenţă anticomunistă. Arestat în 8 martie 1949. Condamnat de Tribunalul Militar Sibiu în 18 octombrie 1949 la muncă silnică pe viaţă. Închis la Aiud şi transferat în 12 februarie 1950 la Penitenciarul Tribunalului Cluj. Scos din penitenciar şi mutat la Securitatea din Cluj, unde a fost executat în 2 aprilie 1950.

Niţescu Nicolae – Născut la 30 ianuarie 1908 în com. Cîndeşti, jud. Dîmboviţa, domiciliat în Bucureşti. Căsătorit cu Elena Angheluţă, sora soţiei lui Nicolae Dabija. A sprijinit gruparea de partizani condusă de N. Dabija. Arestat în 12 martie 1949 la Bucureşti. Condamnat în 30 septembrie 1949 de Tribunalul Militar Sibiu la muncă silnică pe viaţă, fiind închis la Penitenciarul din Aiud. În 22 februarie 1950 este transferat la Penitenciarul Tribunalului Cluj, iar în 2 aprilie este mutat la Securitatea din Cluj, unde a fost ucis.

Pop Alexandra – Născută la 4 februarie 1927 în Bistra, jud. Alba. Membră activă în organizaţia de partizani Frontul Apărării Naţionale, condusă de maiorul Nicolae Dabija. Arestată de Securitate în 4 martie 1949, în urma luptei de la Muntele Mare, în Apuseni. Condamnată de Tribunalul Militar Sibiu în 30 septembrie 1949 la muncă silnică pe viaţă. A fost încarcerată la închisoarea de femei de la Mislea, dar în 22 februarie 1950 a fost tranferată la Penitenciarul Tribunalului din Cluj. De la această închisoare, în 2 aprilie 1950 a fost transferată la Securitatea din Cluj, unde a fost ucisă.

Moldovan Simion – Născut la 15 septembrie 1929 în Teiuş, jud. Alba. Membru activ în organizaţia lui N. Dabija. Arestat la 4 martie 1949, în timpul acţiunii de la Muntele Mare. Condamnat de Tribunalul Militar Sibiu în 30 septembrie 1949 la muncă silnică pe viaţă. Închis la Penitenciarul din Aiud pînă în 22 februarie 1950, cînd a fost mutat la Penitenciarul Tribunalului Cluj. De aici a fost transferat la Securitatea din Cluj, unde a fost executat în 2 aprilie 1950.

Angheluţă Mihai – Născut la 4 octombrie 1920 în Galaţi. A sprijinit organizaţia lui N. Dabija. A fost arestat în 19 martie 1949 şi condamnat de Tribunalul Militar Sibiu, în 30 septembrie 1948, la muncă silnică pe viaţă. După condamnare a fost închis la Penitenciarul Aiud, de unde a fost transferat la Penitenciarul Tribunalului Cluj, la 10 martie 1950. În 2 aprilie 1950 a fost luat din penitenciar şi executat la Securitatea din Cluj.

Bedeleanu Ioan – Născut la 6 decembrie 1919 în Mihalţ, jud. Alba. A avut legături cu organizaţia condusă de Alexandru Maxim. Arestat în 5 martie 1949 şi condamnat de Tribunalul Militar Sibiu în 18 octombrie 1949 la 20 de ani muncă silnică. Închis la Aiud şi Gherla. În 23 februarie 1950 a fost transferat la Penitenciarul Tribunalului Cluj, iar în 5 aprilie 1950 a fost dus la Securitatea din Cluj, unde a fost ucis.

Dalea Emil – Născut la 20 august 1917 în Galda de Jos, jud. Alba. Membru în organizaţia lui Alexandru Maxim. Arestat la 9 martie 1949 şi condamnat de Tribunalul Militar Sibiu în 18 octombrie la 20 de ani muncă silnică. Închis la Aiud, Gherla şi Sibiu. În 28 februarie 1950 a fost transferat la Penitenciarul Tribunalului Cluj, de aici fiind preluat în 5 aprilie 1950 de Securitatea din Cluj, care l-a executat la sediul acesteia din oraş.

Florinc Mihai – Născut la 17 septembrie 1905 în comuna Întregalde, jud. Alba. A sprijinit organizaţia lui Alexandru Maxim. Arestat în 14 mai 1949. Condamnat de Tribunalul Militar Sibiu în 15 octombrie 1949 la 15 ani muncă silnică. Închis la Penitenciarul Gherla, de unde la 23 februarie 1950 a fost transferat la Penitenciarul Tribunalului din Cluj. În 5 aprilie 1950 a fost dus la Securitatea din Cluj, unde a fost ucis.

Mărgineanu Petru – Născut la 7 februarie 1903 în comuna Obreja, jud. Alba. A fost fratele lui Nicolae Mărgineanu, profesor universitar la Cluj. A sprijinit organizaţia lui Alexandru Maxim. Arestat în 16 martie 1949 şi condamnat de Tribunalul Militar Sibiu în 20 octombrie 1949 la 20 de ani muncă silnică. Închis la Penitenciarul din Sibiu, de unde, în 22 februarie 1950, a fost  transferat la Penitenciarul Tribunalului. A fost scos din Penitenciar şi executat la Securitatea din Cluj în 5 aprilie 1950.

Olteanu Emil – Născut la 11 nov. 1922 în com. Galda de Jos, jud. Alba. A sprijinit organizaţia lui Alexandru Maxim. Arestat în 28 martie 1949 şi condamnat de Tribunalul Militar Sibiu, în 18 octombrie 1949, la 20 de ani muncă silnică. Închis la Aiud şi Gherla, iar la 23 februarie 1950 a fost transferat la Penitenciarul Tribunalului din Cluj. În 5 aprilie 1950 a fost transportat la Securitatea din Cluj, unde a fost ucis.

Picoş Florian – Născut la 15 octombrie 1899 în comuna Galda de Jos, jud. Alba. A aderat la organizaţia anticomunistă condusă de Alexandru Maxim, fiind liderul acesteia în comuna Galda de Jos. Arestat în 10 martie 1949 şi condamnat de Tribunalul Militar Sibiu, în 15 octombrie 1949, la 20 de ani muncă silnică. Închis la Aiud, Gherla şi Sibiu. În 28 februarie 1950 a fost mutat la Penitenciarul Tribunalului Cluj, iar în 5 aprilie 1950, Securitatea l-a transferat la sediul acesteia din oraş, unde   l-a ucis.

Vandor Victor – Născut la 29 aug. 1910 în comuna Întregalde din jud. Alba. A fost membru activ în organizaţia condusă de Nicolae Dabija. Arestat în 4 martie 1949, în timpul luptei de la Muntele Mare, unde a fost rănit. Condamnat la 25 de ani muncă silnică de Tribunalul Militar Sibiu, în 15 octombrie 1949. Închis la Gherla, transferat în 23 februarie 1950 la Penitenciarul Tribunalului Cluj, de unde a fost scos şi dus la Securitatea din Cluj, care l-a executat în 5 aprilie 1950.