Cercetarea speologică în folosul comunităţilor locale

Încă de la începutul anilor 60, mica localitate Peştere şi o parte a comunei Aştileu din judeţul Bihor au fost alimentate cu apă potabilă dintr-o sursă naturală reprezentată de pîrîul subteran ce ieşea la suprafaţă prin gura peşterii Pişniţa. Peştera în sine nu reprezenta prea mare importanţă turistică, deoarece galeriile acesteia, nu departe de intrare, formează un lac continuînd în regim de galerie inundată. Cercetări biospeologice au fost efIMAG0101ectuate de Emil
Racoviţă şi René Jeannel iar ulterior Kessler Hubert a efectuat primele studii hidrogeologice. Speologul Paul Damm a realizat prima hartă precisă a peşterii şi un studiu complex al zonei carstice în care aceasta este situată. În anul 1985, scafandrul speolog orădean Birtalan Gyula reuşeşte să depăşească trei sectoare de galerii inundate. Ulterior, Rajka Géza împreună cu Fekete Alexandru, în cadrul unui contract al Institutului de Speologie – Departamentul Cluj-Napoca, continuă explorarea peşterii cu ajutorul echipamentului de scafandru autonom, depăşind alte două sectoare inundate. În anul 2007 echipa Rajka Géza – Gyurka Zsolt reuşeşte să parcurgă încă o galerie inundată a acestei peşteri, pentru a ajunge într-un sector foarte îngust, inundat parţial cu apă, zonă pe care cei doi nu reuşesc să o depăşească. Tot ei realizează şi prima hartă completă a peşterii cunoscute pînă la acea dată.

Dacă în anii de început ai captării apei din peştera Pişniţa pîrîul avea un debit aproape constant pentru întreaga perioadă a anului, relativ recent acesta a început să scadă, astfel că în ultimii 10 ani, în lunile iulie – august, pîrîul subteran de regulă seca. Însă, în acest an, acest fenomen a debutat deja la nivelul lunii mai, alarmînd comunitatea locală, ceea ce l-a determinat pe primarul localităţii Aştileu, Lazăr Vasile Ionuţ, să ceară sprijinul scafandrilor speologi de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” alDSCF6845 Academiei Române – Filiala Cluj, pentru elucidarea misterului dispariţiei apei subterane.

Echipa formată din scafandri speologi exploratori Rajka Géza şi Gyurka Zsolt, scafandri speologi topografi Bogdan Tomuş, Toth Szilard, Ionel Neag şi specialistul în chimismul apelor carstice, Fekete Alexandru, s-au deplasat la faţa locului şi au început investigarea fenomenului.

Prima constatare a fost că nivelul apei din galeriile inundate ale peşterii a scăzut foarte mult, existau cîteva lacuri subterane, iar unele sectoare de galerii ale peşterii au trecut din regim înecat în regim aerat. Ceea ce a surprins pe speologi a fost faptul că pîrîul subteran a dispărut în totalitate. Astfel însă s-au creat premisele pentru depăşirea restricţiei care a oprit înaintarea la ultima explorare. Odată cu depăşirea acesteia şi după alte cîteva sectoare înguste, galeriile peşterii au început să devină din ce în ce mai înalte, mai spaţioase. Practic s-a interceptat un sector de peşteră absolut necunoscut pînă acum, aflat în etapa finală a regimului de modelare vados, pîrîul subteran trecînd treptat la un nivel inferior, respectiv la un nivel batifreatic de curgere. Odată cu înaintarea exploratorilor în noul sector de peşteră au fost observate în planşeul galeriei mai multe sorburi, care însă erau seci. Dar, la cca. 750 de metri de la intrarea peşterii Pişniţa, a fost interceptat şi pîrîul subteran care, deocamdată, are un debit modest.

IMAG0118Avînd în vedere faptul că în acest sector de peşteră nou descoperit au fost observate mai multe fenomene inedite din domeniul geologiei şi al biologiei subterane, explorările au fost sistate pentru o cît mai bună conservare a acestora. Astfel că, în curînd, cercetătorii Institutului de Speologie „Emil Racoviţă”, alături de exploratori, vor avea acces într-un adevărat laborator subteran, unde cu ajutorul mijloacelor moderne de cercetare se vor efectua studii multidisciplinare asupra faunei şi speogenezei acestei peşteri. Practic, în acest moment peştera este închisă aflîndu-se în regim de strictă protecţie.

În paralel cu aceste cercetări se va continua căutarea apei dispărute, cu metode specifice unor astfel de investigaţii, atît la suprafaţă cît şi în subteran. De altfel, momentul geologic surprins în această peşteră, respectiv trecerea apei din pîrîul subteran la un nivel de curgere inferior, este un fenomen studiat destul de rar de către cercercetători.

IMAG0123Deoarece descoperirea unor noi galerii din peştera Pişniţa a fost efectuată de specialişti ai Institutului de Speologie, mediul subteran accesat nu a suferit schimbări semnificative. Pe cînd, dacă astfel de descoperiri sînt efectuate de speologi fără o pregătire adecvată, eventual de către turişti, iar specialiştii ajung în aceste peşteri doar după abandonarea explorărilor, mediul speleal poate suferi schimbări majore care pot compromite rezultatele unor viitoare cercetări ştiinţifice. În contextul actual, în domeniul speologiei se impune o atitudine responsabilă a cercetării ştiinţifice. Similar cu cercetarea siturilor arheologice, unde avem o asa-zisă „descărcare arheologică” a unor terenuri, a unor zone, şi în cazul peşterilor este necesară o abordare asemănătoare, respectiv să fie efectuată o „descărcare ştiinţifică multidisciplinară”, mai ales în cazul peşterilor care se preconizează a fi amenajate în viitor pentru turism sau speoturism de aventură.

RAJKA Géza

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.