Cerbi, căpriori tineri, mistreţi şi fazani sînt vînaţi în fondurile cinegetice din judeţul Cluj

Direcţia Silvică Cluj gestionează doar două fonduri de vînătoare în judeţ şi a emis pentru acest an o singură autorizaţie de vînătoare pentru un căprior mascul.

Responsabilul cu fondul cinegetic din Direcţia Silvică Cluj, Levente Kerekes, a declarat, pentru AGERPRES, că în 2012 au fost organizată o singură partidă de vînătoare pentru patru turişti străini, unul din Germania şi trei din Ungaria, care au vînat un singur exemplar de cerb, trofeu pentru care au achitat suma de 1.500 de euro.

În total, în 2012 au fost vînaţi 4 cerbi şi 45 de mistreţi, nu şi căpriori, iar instituţia a încasat din partidele de vînătoare organizate suma de 2.450 de de euro. În acest an, pînă în luna iulie inclusiv, au fost sacrificaţi 8 cerbi, 3 căpriori şi 51 de mistreţi. În 2012 nu au fost depistate cazuri de braconaj. Direcţia Silvică Cluj a rămas în 2011 cu doar două fonduri de vînătoare, la Băişoara şi în bazinul Someşul Rece, din cele 12 pe care le deţinea anterior.

În judeţul Cluj sunt 56 de fonduri de vînătoare administrate de instituţii de stat şi persoane juridice.

Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vînătoare (ITRSV) Cluj-Napoca răspunde de 23 de fonduri cinegetice, Direcţia Silvică Cluj administrează două fonduri, iar alte 31 se află sub controlul Agenţiei Judeţene a Vînătorilor şi Pescarilor Sportivi (AJVPS) Cluj şi unor persoane juridice.

În sezonul 15 mai 2012 – 14 mai 2013 pe cele 23 de fonduri de vînătoare controlate de Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vînătoare (ITRSV) Cluj-Napoca au fost sacrificaţi 45 de cerbi, 421 de căpriori, din care majoritatea tineret, 680 de mistreţi, 826 de iepuri, 1.339 de fazani şi 15 potîrnichi.

Veniturile realizate de administratorii de fonduri cinegetice ale ITRSV din organizarea de partide de vînătoare nu sunt contabilizate la nivelul instituţiei. Încasările au fost mici pînă în 2010, pentru că şi preţurile pe specii au fost minime. După 2010, preţurile au fost liberalizate şi fiecare gestionar de fond forestier şi-a stabilit propriile tarife, în funcţie de cîţi vînători are şi ce cotizaţii interne sunt încasate.

“Nu avem date despre veniturile încasate de cei 23 de gestionari de fond forestier”, a declarat, marţi, pentru AGERPRES, Călin Steopan, noul consilier pe probleme de fond cinegetic de la ITRSV Cluj-Napoca.

În România nu au fost iniţiate măsuri speciale de ocrotire a cerbilor şi căprioarelor, pentru a nu mai fi vînate, în condiţiile în care au destui răpitori sălbatici, dar şi braconieri. Căpriorii nu produc niciun fel de daune mediului în care trăiesc şi omului, dimpotrivă, rămîn un simbol al frumuseţii şi delicateţii. “Este un mod de valorificare cinegetică, prin vînarea surplusului. Asta este acţiunea de vînătoare. Peste tot în lume există acţiune de vînătoare, în cadru organizat. La speciile purtătoare de coarne, prin vînătoare se reglează valoarea genetică a fondului. Eu vorbesc şi din punctul de vedere al vînătorului. Este o nişă care poate fi valorificată”, a afirmat consilierul ITRSV, adăugînd că pînă în 2010 pentru uciderea unui căprior la vînătoare se achita suma de 250 de lei.

Călin Steopan a arătat că acţiunile de vînătoare se desfăşoară într-un cadru organizat, reglementat de lege. Braconajul este pedepsit, iar de aceste infracţiuni se ocupă Inspectoratul de Poliţie, prin secţia de Arme, muniţie, explozivi şi substanţe toxice.

Tăierile ilegale de pădure din ultimii ani au afectat major şi vieţuitoarele care trăiau în aceste perimetre. În judeţul Cluj au dispărut 1.000 de hectare de pădure, anunţa, în luna iulie, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, la Cluj-Napoca, la prezentarea rezultatelor controalelor efectuate în ultimele şase luni.

“Prima constatare, după şase luni de controale, este că pădurile din Cluj au fost distruse, agresate, tăiate ilegal de persoane care au acţionat timp de patru-şase ani cu toleranţa instituţiilor statului. Cifrele rezultate în urma controalelor: 345.144 de metri cubi de lemn tăiat ilegal din anul 2007, pagube peste 54 de milioane de lei de la cîteva ocoale, a dispărut o suprafaţă de 1.000 de hectare de pădure din judeţ”, preciza ministrul Lucia Varga.

“Aţi văzut caricatura în care este prezentată o pădure tăiată din care mai rămăseseră doar cioturi, iar ursoaica mamă le spune puilor că vor merge şi ei acasă la tăietorii ilegali de lemne”, a afirmat Călin Steopan.

El spune că nu cunoaşte în acest moment preţul unui permis de vînătoare. “Permisele de vînătoare au fost preschimbate începînd cu 2009-2010. Autoritatea publică centrală care răspunde de Silvicultură alocă fiecărui gestionar un număr de permise de vînătoare. Ele au regim special. Fiecare persoană juridică din cele 23 care deţin fonduri cinegetice în judeţul Cluj are posibilitatea, prin reglementări legale în vigoare, să-şi facă noi membri vînători. Structurile statului sunt cele care controlează aceşti vînători. Cu privire la regimul armelor şi muniţiilor, ei sunt controlaţi de Inspectoratul de Poliţie, iar cu privire la modul de realizare a cotelor de recoltă sau al gestionării fondurilor cinegetice sunt verificaţi de ITRSV”, a relatat consilierul.

Persoana care doreşte să dobîndească un permis de vînătoare trebuie să se înscrie în Asociaţia Vînătorilor şi Pescarilor Sportivi şi achită o taxă de 800 de lei. Face apoi practică, timp de un an, într-un fond de vînătoare, după care susţine un examen de aptitudine. Permisul armă este eliberat de poliţie şi costă 100 de lei. Se plătesc apoi examenele medicale – oftalmologie, ORL, psihiatrie. O armă costă între 3.500 şi 5.500 de lei, în funcţie de calibru. Preţul unui costum de vînător ajunge la 1.200 de lei, al unei perechi de bocanci la peste 250 de lei, iar al unei pălării între 30 şi 200 de lei, în funcţie de materialul din care este confecţionată. Pentru un binoclu, vînătorul scoate din buzunar de la 400 de lei în sus, iar pentru lunete între 200 şi 900 de lei. Tarifele pentru vînătoare variază în funcţie de specie şi de mărimea trofeului.

Potrivit Ministerului Mediului, calitatea de gestionar al faunei cinegetice asigură dreptul de practicare a vînătorii numai pentru speciile de faună admise la vînătoare, doar în cadrul cotelor de recoltă şi cu respectarea reglementărilor speciale privind organizarea şi practicarea vînătorii. Recoltarea speciilor la care vînătoarea este interzisă se aprobă, în situaţii de excepţie, prin derogare de la lege, de către ministrul Mediului.