Centenarul Unirii Basarabiei cu România, marcat la Cluj-Napoca

Aniversarea a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România a fost marcată, ieri, la Cluj-Napoca printr-o serie de manifestări culturale şi ştiinţifice. Primăria a organizat un ceremonial la bustul lui Onisifor Ghibu din incinta liceului ce-i poartă numele din cartierul clujean Grigorescu iar Universitatea „Babeş-Bolyai” a găzduit conferinţa ştiinţifică „Primăvara Marii Uniri”. Totodată, studenţii basarabeni din centrul universitar clujean s-au reunit în sala de Sticlă a Primăriei Cluj-Napoca pentru a vorbi despre momentul 27 martie 1918.

La festivitatea organizată la bustul lui Onisifor Ghibu au luat parte IPS Andrei Andreicuţ, mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, viceprimarul Dan Tarcea, prefectului Ioan Aurel Cherecheş, reprezentanţi ai Diviziei 4 Infanterie „Gemina” şi ai studenţilor basarabeni care studiază la Cluj-Napoca. Printre cei prezenţi s-a numărat şi secretarul de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova, Mihail Beregoi. De asemenea, au ţinut să participe la ceremonial elevii Liceului „Onisifor Ghibu”. În cadrul evenimentului, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Dan Tarcea a vorbit despre profesorul Onisifor Ghibu şi rolul pe care acesta l-a avut în lupta pentru Unirea Basarabiei cu România din anul 1918. „La data de 12 martie 1917, a trecut în Basarabia, unde a desfăşurat o activitate susţinută privind redeşteptarea conştiinţei naţionale a românilor basarabeni, în vederea obţinerii autonomiei lor culturale şi apoi a celei politice. Împreună cu fruntaşi români basarabeni unionişti, în frunte cu Pantelimon Halippa, au fost făuritorii Partidului Naţional Moldovenesc, care activau şi prin publicaţia “Cuvânt Moldovenesc”. Cu ajutorul aghiotantului şef al marelui Cartier General din primul război mondial, Constantin Petrescu, Onisifor Ghibu a reuşit să ducă la Chişinău prima tipografie cu litere ale alfabetului latin, datorită căreia s-au editat o serie de publicaţii româneşti, care au contribuit în mod hotărâtor la unirea Basarabiei cu Ţara Mamă la data de 27 Martie 1918’’, a spus Dan Tarcea.

La rândul său, prefectul judeţului Cluj, Ioan Aurel Cherecheş a spus că momentul 27 martie 1918 a creat premisele necesare pentru renaşterea şi întregirea spirituală a tuturor românilor. „Un lucru esenţial l-a constituit refacerea relaţiilor socio-culturale ale statului, un proces care nu putea să fie dus la bun sfârşit fără dezvoltarea învăţământului. Luminătorii Basarabiei în aceste condiţii erau: profesorii, învăţătorii, preoţii şi studenţii ardeleni, bucovineni, aduşi acolo de valurile războiului. Iar sufletul acestei mişcări a fost, nimeni altul, decât profesorul ardelean Onisifor Ghibu. Aflându-ne în anul de graţie 2018, anul CENTENAR, avem datoria de a cinsti cum se cuvine faptele de glorie ale înaintaşilor noştri care nu au pregetat nicio clipă să-şi jertfească vieţile pentru înfăptuirea României Mari. Să cinstim memoria marilor oameni de stat şi gânditori vizionari fără al căror curaj 1 decembrie 1918 nu ar fi putut exista!” a spus prefectul Ioan Aurel Cherecheş.

Momente emoţionante în cadrul programului au oferit basarabeanul Ruslan Bârlea actor la Teatrul Naţional „Lucian Blaga” Cluj-Napoca şi corul elevilor Liceului Teoretic „Onisifor Ghibu” care au interpretat poezie şi cântece patriotice. De asemenea, elevi din clasa a X-a, sub îndrumarea doamnei profesor Mihaela Coţa Mărginean, au prezentat oaspeţilor un material video intitulat „Călătorind prin trecut – scriitori români care au participat la Primul Război Mondial”, scurtmetraj care s-a bucurat de apreciere.

Centenarul Unirii Basarabiei cu România la 27 martie 1918 a fost marcat ieri şi de Universitatea „Babeş-Bolyai” prin conferinţa ştiinţifică „Primăvara Marii Uniri”. Manifestarea, organizată în colaborare cu Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” din Bucureşti, Colegiul Naţional de Apărare, Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă” din Braşov şi Comandamentul Diviziei 4 „GEMINA” din Cluj-Napoca, a reunit istorici şi cercetători în istorie modernă şi contemporană, precum şi experţi militari în problemele secolului XX. În comunicarea introductivă „Românii la 1918 – Democraţie şi liberalism în realizarea Marii Uniri”, istoricul Ioan Bolovan, prorector al UBB, a subliniat că un rol important în realizarea unirii românilor l-au avut biserica şi asociaţiile culturale. „Bisericile şi organizaţiile civile au constituit un «stat paralel, altceva decât statul paralel de care se face vorbire azi». Acest «stat paralel» pe care l-au avut români din Bucovina, Transilvania şi Basarabia le-a permis nu numai supravieţuirea ca şi identitate etnică supusă unor presiuni de rusificare, de maghiarizare şi germanizare ci şi să-şi prezerve identitatea etno-lingvistică. Acest «stat paralel» a săpat din temelii structurile politice de tip imperial autstro-ungar şi ţarist şi a făcut posibilă deşteptarea naţională”, a spus universitarul clujean.

Pe parcursul conferinţei au mai fost prezentate comunicări ştiinţifice semnificative pe tema Marii Uniri: „Basarabia la interferenţa intereselor marilor puteri”, susţinută de ministru plenipotenţiar Gabriel Micu; „Unirea Basarabiei cu România. Rolul lui Vespasian Erbiceanu în procesul integrării”, de prof. dr. Marcela Sălăgean; „Misiuni aeriene în făurirea şi apărarea României Mari”, Cdr.(r) Jănel Tănase.

În cadrul manifestării din Aula Magna a UBB a fost proiectat un film intitulat „Unirea cea Mare” realizat de Studioul de film al Armatei României, iar în Foaierul Casei Universitarilor a fost vernisată o expoziţie de fotografie pe hârtie manuală cu tema „Cultură şi identitate naţională – România Centenar” realizată de Editura Paideia.

Un alt moment important dedicat aniversării a 100 de ani de la Unirea Basarabiei a avut loc în sala de Sticlă a Primăriei Cluj-Napoca unde studenţii din Grupul de Iniţiativă Basarabeană s-au reunit pentru dezbate importanţa momentului 27 martie 1918. De asemenea, în jurul orei 16, zeci de studenţi basarabeni din centrul universitar clujean s-au adunat în Piaţa Unirii unde s-au prins în Hora Unirii pentru a marca 100 de ani de la revenirea Basarabiei la România.

Cosmin PURIŞ