Cenaclul “Octavian Goga’’ se înnoieşte

De la începutul anului, membrii Cenaclului ‘’Octavian Goga’’ al cadrelor didactice din Cluj-Napoca se reunesc într-un spaţiu privat, în Piaţa Mihai Viteazul, graţie bunăvoinţei dr. Ciprian Vlaicu şi pr. Teodor Lazăr. Şedinţa din luna martie a fost deschisă de doamna prof. Rodica Scutaru Milaş, care a salutat cenacliştii şi simpatizanţii aflaţi în sală, după care a anunţat ordinea de zi.
Goga mart15Iosif Ciunterei, membru mai nou al cenaclului, student în anul I la Etnologie şi reporter la ‘’Radio Someş’’, a sărbătorit în 8 martie împlinirea a 20 de ani, iar colegii au ţinut să îl felicite şi să intoneze în cinstea lui cunoscutele piese ‘’La mulţi ani cu sănătate!’’ şi ‘’Mulţi ani trăiască!’’.
Primul moment al întîlnirii a fost consacrat personalităţii lui Mircea Eliade, despre care a susţinut o conferinţă prof. Sinefta Vasile. Vorbind despre ‘’cel mai cunoscut român în străinătate’’, acesta a evidenţiat programul special de afirmare a culturii române în Europa prevăzut de Eliade, care susţinea că noi, ca popor, ‘’trebuie să scăpăm de teroarea istoriei’’ şi ‘’să ne recîştigăm demnitatea naţională prin muncă’’ îndîrjită şi perseverentă. Sinefta Vasile îl surprinde pe Mircea Eliade atît în ipostaza de scriitor, cît şi în aceea de om de ştiinţă şi universitar. Ca autor al ‘’Tratatului de istorie a religiilor’’ (1949), Eliade s-a afirmat ca nucleu al culturii europene de top. Scriitorul Mircea Eliade, care a scris doar în limba română, explica în eseul ‘’Mitul morţii lui Dumnezeu’’ că este nevoie de recuperarea imaginarului, iar mitul trebuie recuperat prin proză, deoarece există multiple viziuni imaginare posibile; prin poveste are loc ‘’recuperarea sacrului’’, iar ‘’Dumnezeu coboară în lumea profană şi transmite mesaje’’ umanităţii. Prin activitatea sa diversă, Eliade s-a impus ca valoare culturală universală. Valeri Toderici a contrapunctat cu epigrame închinate lui Mircea Eliade.
Primul medalion poetic a fost susţinut de o tînără recent intrată în cenaclu, Anca Revnic, care a citit creaţii din volumul ‘’Paşi către înălţare’’. Au comentat pe marginea poeziilor Valeri Toderici, care a observat sensibilitatea aparte ce o caracterizează, Dorin Don, Ioan Nemeş şi Ilyes Levente Csaba. Maria Pop i-a dat replica Ancăi Revnic cu o creaţie de ultima oră.
Iosif Ciunterei a citit cîteva poezii pe care le-a conceput după modelul liricii populare. Sinefta Vasile a observat că autorul este ‘’adolescentul în căutarea unui ideal’’. Dorin Don a apreciat că scrie ‘’o poezie plină de farmec’’, în timp ce prof. Ruxandra Benea îi pare ‘’prea pesimist’’. Rodica Scutaru Milaş consideră că este autorul unei poezii luminoase. Au luat cuvîntul şi Mircea Gordan, Alin Cucuruzan, Emil Perşa şi Romulus Moldovan, care l-au încurajat pe Iosif Ciunterei să-şi păstreze ingenuitatea şi să îşi continue munca în slujba folclorului autentic. Ghiţă Abrudan, fotoreporterul mereu alături de condeierii clujeni, a realizat o schiţă de portret a neobositului redactor al emisiunii ‘’Cu Iosif pe coclauri’’.
A urmat lansarea romanului ‘’Cu gust de infinit’’, vol. I şi II, al scriitoarei din Statele Unite ale Americii originare din Bîrlad, Elena Angheluţă Buzatu. A prezentat-o pe scriitoare Voichiţa Pălăcean-Vereş, editoarea romanului anunţat a fi o tetralogie. Dacă primul volum, cu subtitlul ‘’Au înflorit salcîmii’’, stă sub semnul purităţii, al evocării din perspectiva copilului sau adolescentului nevinovat care încearcă să cunoască lumea, cel de al doilea, ‘’Flori de lapte şi sînge (Moştenirea)’’, aduce în discuţie teme sociale grave, surprinzînd indivizii în situaţii-limită, dar şi zbaterile lor de zi cu zi, în încercarea de a trăi o existenţă frumoasă şi împlinită. Aprecieri pe marginea cărţii au făcut Sinefta Vasile şi Rodica Scutaru Milaş, impresionate de faptul că, deşi a debutat tîrziu, la aproape 60 de ani, Elena Angheluţă Buzatu s-a afirmat în ultimii doi-trei ani atît ca scriitor, cît şi ca înzestrat traducător de poezie.
Rodica Scutaru Milaş a sărbătorit alături de colegi apariţia celui mai nou volum de poezie al său, ‘’Secreta petrecere a nepetrecutului’’ (în română şi germană, traducerea fiind semnată de Eugen Cojocaru). A recenzat cartea Voichiţa Pălăcean-Vereş, care a subliniat modernismul şi prospeţimea poeziei. Deşi volumul este închinat memoriei surorii autoarei, creaţiile sînt luminoase, meditative, impresia generală fiind aceea de optimism, deoarece spiritul reuşeşte să supravieţuiască efemerului trup. Au discutat pe marginea poeziilor Lili Lazăr, Alin Cucuruzan, Ovidiu Vasile, Sinefta Vasile, Romi Moldovan, Mircea Gordan şi autoarea.
Întîlnirea s-a încheiat cu recitalul poeţilor. Ne vom revedea din nou marţi, 21 aprilie, la orele 17.
Voichiţa Pălăcean-Vereş

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.