Cenaclul „Artur Silvestri” în şedinţă specială

Săptămîna trecută (joi, 29 octombrie a.c.), membrii Cenaclului literar ‘’Artur Silvestri’’ al Ligii Scriitorilor din România şi prietenii lor s-au reunit în „Sala Armelor” din cadrul Cercului Militar Cluj, pentru şedinţa lunară, care a fost una specială prin bogăţia momentelor şi a semnificaţiei. După rostirea cuvîntului de bun sosit, preşedinta cenaclului, prof. Antonia Bodea, a invitat participanţii la un moment de reculegere în memoria Marianei Buruian, recent plecată dintre noi.

Al. Florin Ţene, conducătorul naţional al LSR, a vorbit despre evenimentele culturale din ultima lună în care s-au implicat membrii Ligii. Astfel, au fost nominalizaţi apostolii lunii octombrie: Viorica Popescu (BV), Mircea Istrate (MS), Doru Dinu Glăvan (de la UZP), Geo Galetaru (TM), Voichiţa Pălăcean-Vereş şi Mariana Vârtosu (VN). La Viena, Ionuţ Ţene a fost ales vicepreşedinte al Uniunii Ziariştilor Români de Pretutindeni, organism recent înfiinţat. Preşedintele Ţene a prezentat cele mai noi producţii tipografice ale LSR, revista „Uscînd o lacrimă”, de la Buzău, şi volumele: Cristina Nălbitoru, „Poveşti drăguţe pentru făpturi micuţe”; Mircea Bodea, „Prospexissent”; Dumitru Vlăduţ, „Simbolismul poetic românesc. Atitudini, concept, procedee”; Eugen Moga, „Scrisori către nimeni”; Dorian Marcoci, „Sculptorul tăcerii”.

Venită de la Sibiu, conf.univ.dr. Anca Sîrghie şi-a lansat cea mai nouă carte, „Lucian Blaga şi ultima lui muză”, care are la bază întîlnirile sale cu Elena Daniello din perioada 1997-2000, condensate în patru ore de înregistrări pe peliculă. Cartea este însoţită de un CD conţinînd 16 minute de film. Autoarea explică rolul Elenei Daniello în viaţa marelui poet, într-o perioadă în care acesta se afla la anii maturităţii depline, dar şi într-un moment de grea cumpănă, impus de condiţiile social-politice din ţară. Lui Blaga i se luase dreptul de a publica, era pe lista scriitorilor interzişi. E. Daniello „n-a fost doar o muză”, ci, înţelegînd fecunditatea creatoare a poetului filosof, l-a ajutat să îşi continue munca şi să o pună la adăpost, în aşteptarea unor vremuri mai bune, aceste manuscrise fiind ulterior publicate de Dorli Blaga, fiica sa. Impresionant este gestul Elenei Daniello de a copia romanul autobiografic al lui Blaga „Luntrea lui Caron”, „pentru a avea un exemplar de rezervă”, în cazul că romanul ar fi fost confiscat de securitate.

Antonia Bodea a dat citire unui eseu critic pe marginea cărţii, pornind de la aserţiunea că ultima muză a poetului a fost „darul lui Dumnezeu, un miracol”, căci „iubirea a hrănit forţa de creaţie”. Rod al colaborării dintre poet şi muza sa a fost şi romanul intitulat iniţial „Robie pămîntească, robie cerească”.

Onufrie Vinţeler a intervenit spre a vorbi despre întîlnirile sale din tinereţe cu Lucian Blaga, iar Vasile Puiu Sfârlea a evidenţiat că poetul, extrem de sensibil, „dacă ar fi fost închis, într-un an ar fi murit”.

Prof.univ.dr. Marin Diaconu de la Universitatea bucureşteană a venit înaintea clujenilor cu un dar: volumul pe care l-a realizat împreună cu Anca Sîrghie, „Radu Stanca – profil spiritual”. Lucrarea, prefaţată de acad. Eugen Simion, reuneşte „300 de pagini de inedite editorial, rămase în presa vremii”.

Următorul moment al şedinţei de cenaclu a fost consacrat unuia dintre cei mai îndrăgiţi creatori clujeni, epigramistul Eugen Albu, care şi-a lansat a zecea carte, „Zilnicul cotidian. Povestire monografică despre şi cu Eugen Albu”, ce marchează împlinirea a trei sferturi de veac de viaţă împlinită şi frumos trăită.

Gavril Moisa, secretarul LSR, pornind de la definiţiile epigramei regăsibile în dicţionare, a făcut o prezentare a lucrării, pe care a calificat-o drept „cea mai bună carte a lui” Eugen Albu, preşedintele Cenaclului „Satiricon”.

Prof. Silvia Popescu, timp de o viaţă secretar al „Satiriconului”, a dat glas propriului eseu de prezentare a cărţii.

Spre a-l cinsti pe cel considerat drept cel mai mare epigramist în viaţă şi „om al cetăţii”, au mai luat cuvîntul: Vasile Tutula, Vasile Lechinţan, Iulian Patca, Al. Florin Ţene, Antonia Bodea, Voichiţa Pălăcean-Vereş, Onufrie Vinţeler, Eugen Coţa, Vasile B. Gădălin, Iulian Patca, unii regalîndu-l, în stilul caracteristic, cu epigrame, alţii încercînd pentru prima oară acest gen literar. În replică, Eugen Albu a afirmat că toţi „au scris despre mine cum mi-ar plăcea să fiu” şi a dăruit o salbă cu catrene-nestemate publicului care, ca de fiecare dată, şi-a exprimat încîntarea prin aplauze furtunoase.

A urmat momentul cel mai solemn al zilei, „In honorem”. Domnului prof.univ.dr. Onufrie Vinţeler, ce a împlinit nu de mult 85 de ani, i-a fost acordată Medalia „Virtutea literară” şi o Diplomă omagială. Al. Florin Ţene a precizat că se conferă cea mai înaltă distincţie a LSR prof. Vinţeler, unul dintre cei mai de seamă slavişti europeni şi unul dintre cei mai importanţi filologi ai zilelor noastre, „pentru excelenţă în cultură”. Voichiţa Pălăcean-Vereş, autoare a cărţii „Întîlniri cu Profesorul Onufrie Vinţeler”, a realizat un portret al celui pe care îl consideră Magistrul, iar nonagenarul Ion Ghiolţean a făcut o scurtă prezentare a cărţii. Felicitări i-au adresat prestigiosului om de cultură Gelu Neamţu, Ioan Hentea ş.a.

Ultima parte a şedinţei de cenaclu a constituit-o Medalionul literar Eugen Moga, susţinut de Iulian Patca, preşedintele Filialei Cluj a LSR. Profesor de biologie, poet, monograf, pictor, grafician, ziarist şi editor, braşoveanul Eugen Moga reprezintă cu cinste Şcheii Braşovului. Portretul său a fost întregit de cuvintele concetăţeanului său Vasile Pascal, clujean de adopţie şi talentat condeier. În final, a fost prezentat un film preluat de la TV Braşov ce l-a avut ca protagonist pe omul de cultură E. Moga.

Voichiţa Pălăcean-Vereş