Ce preocupări au avut senatorii clujeni în primul an de mandat

Judeţul Cluj are patru reprezentanţi în Camera Superioară a Parlamentului. O parte dintre ei s-au remarcat prin diverse activităţii legate de procesul legislativ, în timp ce unii s-au arătat a fi preocupaţi de cu totul alte activităţi decât cele pentru care au fost trimişi în parlament. Ziarul Făclia vă prezintă o analiză a activităţii din primul an de mandat a celor care au fost trimişi de clujeni în Senatul României.

Marius Nicoară a fost ales pe lista PNL la alegerile parlamentare de anul trecut, obţinând astfel al treilea mandat de senator. Liberalul deţine funcţia de preşedinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi şi mai face parte din Comisia pentru Sănătate Publică şi Comisia pentru regulament. În primul an de activitate din actuala legislatură, senatorul clujean a reuşit să susţină 32 de declaraţii politice, a formulat 13 întrebări şi 20 de interpelări şi l-a interpelat de cinci ori pe primul ministru. Totodată, de la preluarea mandatului şi până în prezent, Nicoară şi-a pus semnătura pe 26 de iniţiative legislative. Unele dintre acestea sunt proiecte proprii iar la altele este coiniţiator. Printre demersurile legislative ale senatorului clujean se numără popunerea legislativă privind preluarea imobilelor reprezentând case de cultură a sindicatelor în proprietatea publică a statului şi transmiterea acestora în proprietatea publică a unităţilor administrativ teritoriale unde sunt situate. Tot Nicoară apare coautor al proiectului de lege privind modificarea Ordonanţei nr.27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. O altă iniţiativă legislativă a senatorului clujean propune ca vacanţa şcolară de vară să nu mai fie în aceeaşi perioadă pentru toţi elevii ci în perioade diferite în funcţie de specificul zonei din care aceştia provin. Marius Nicoară a arătat că o astfel de iniţiativă ar creea posibilitatea creionării unei potenţiale direcţionări a viitoarei dezvoltări regionale a României pe care o au în vedere tot spectrul politic dar nu sunt identificate încă modalităţile de pregătire a acestei organizări administrative. Senatorul a explicat că demersul său vizează stabilirea unui mod de diferenţiere a vacanţei de vară în funcţie de particularităţile judeţelor componente ale fiecărei regiuni de dezvoltare economică (aşa cum este definită momentan în Legea nr.315/2004) şi stabilirea unui program echilibrat de formare educaţională a minorilor alternativ cu un sistem de recreere eficient. În opinia parlamentarului, pentru început ar trebui să se analizeze faptul că începând cu Ziua Copilului ar trebui să se facă o corelare cu organizarea şcolară europeană şi cu faptul că data de 1 iunie este, pe plan internaţional, Ziua Părinţilor, ceea ce explică în fapt şi de ce i s-a acordat statutul de zi liberă. „Având în vedere necesitatea unui mod de educaţie şi de sprijinire a natalităţii şi a creşterii armonioase a familiilor cu copiii, ar trebui – în baza modelelor deja existente în Germania (unde calendarul anului şcolar 2016/2017 variază de la land la land – de exemplu în Hamburg avem calendarul între 1 septembrie 2016-19 iulie 2017, iar în Bremen este între 4 august 2016- 21 iunie 2017), Franţa (unde calendarul şcolar este împărţit pe 3 zone care cuprinde departamentele aferente – exemplu vacanţa de Paşti este în zona A între 15 aprilie -1 mai 2017, în zona B între 8-23 aprilie 2017, iar zona C 1-17 aprilie 2017), Austria (vacanţa de vară este împărţită între 1 iulie -13 septembrie 2017 în Viena şi 8 iulie-10 septembrie 2017 în Tirol), Italia chiar şi în Grecia – identificat un nou sistem de organizare a anului şcolar în funcţie de caracteristicile fiecărei zone geografice, precum şi pentru diversificarea tipologiei vacanţelor necesare elevului român şi a oportunităţilor economico-turistice , financiare şi sociale care ar decurge din acest sistem”, a explicat Marius Nicoară. Liberalul precizează că prin acest proiect s-ar realiza mai multe avantaje.

Mihai Goţiu se află la primul mandat de senator, fiind ales pe listele USR. Parlamentarul deţine funcţia de vicepreşedinte al Senatului iar în primul an de mandat s-a făcut cunoscut mai mult prin acţiunile de protest pe care le-a iniţiat în Camera Superioară a Parlamentului şi mai puţin prin activităţi legate de procesul legislativ. Tot Goţiu a intrat în atenţia opiniei publice după ce a fost surprins dormind în Parlament chiar în timpul în care se dezbătea proiectul de buget al României pentru 2017. Gestul său a fost catalogat ca fiind unul penibil şi chiar ofensator la adresa celor care l-au votat să-i reprezinte în Camera Superioară a Parlamentului. şi mai penibil a fost modul în care a încercat să-şi explice atitudinea pe care a avut-o la probleme atât de importante pentru ţară şi anume bugetul de stat. Activitatea sa în cadrul Senatului în acest an de mandat a constat în susţinerea a 38 de declaraţii politice, 33 de întrebări şi 23 de interpelări. Goţiu l-a mai interpelat de 11 ori pe primul ministru şi şi-a pus smenătura pe 26 de iniţiative legislative.

Senatorul Vasile Ilea a a fost ales pe lista PSD, aflându-se şi el la primul mandat de parlamentar. Social democratul este secretar al Comisiei de Politică Externă din Senat şi membru al Comisiei economice şi industrii. Conform datelor prezentate pe site-ul Senatului, Vasile Ilea a avut o activitate modestă. Astfel, la capitolul declaraţii politice bilanţul este zero. Ilea a avut însă două întrebări şi şapte interpelări. Senatorul clujean şi-a mai pus semnătura pe 43 de iniţiative legislative şi a avut patru intervenţii în plen.

Laszlo Attila reprezintă UDMR în Senat şi se află la la doilea mandat de senator. Conform datelor prezentate pe site-ul Senatului, Laszlo Attila a avut cea mai slabă activitate dintre senatorii clujeni. Astfel, parlamentarul UDMR a reuşit în primul an din actuala legislatură să-şi pună semnătura pe doar 20 iniţiative legislative. La capitolul declaraţii politice bilanţul este zero. Tot zero apare şi la rubricile interpelări şi întrebări. Laszlo Attila a reuşit să aibă însă 21 de intervenţii în plen. Laszlo Attila face parte din Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi deţine funcţia de preşedinte al Comisiei de Sănătate Publică.

C.P.