Ce îşi doresc clujenii pentru oraşul lor (IV)

O problemă stringentă atinge proiectul privind colectarea selective a deşeurilor, zona vizată fiind Piaţa Mărăşti. Potrivit lui Tudor Manica, autorul propunerii, comercianţii din piaţă produc sute de kg de deşeuri reciclabile săptămânal. De asemenea, în blocul de pe Bd. 21 Decembrie 1989 nr. 148 gunoaiele se adună în fiecare scară de bloc, rezultând un focar de infectie. Cu 50.000 de euro, s-ar putea amenaja un punct îngropat înaintea alveolei pentru autobus, consideră acesta. „Prin înlăturarea dubelor folosite pe post de garaje pentru fructe/legume, maşinile de ridicat gunoi ar putea opri pentru preluarea deşeurilor fără problemă”, spune Tudor Manica.
De asemenea, Ştefan Iuliu Doczi propune achiziţionarea de containere cu aparat manual de compactare pentru ambalaje de plastic, un proiect estimat la 75.000 de euro. „În acest moment, cu toate că tomberoanele de gunoi sunt pe două categorii, gunoiul este ridicat de o singură maşină care le pune la grămadă. Tomberoanele actuale pentru peturi sunt puţine şi în ele intră un număr mic de ambalaje, făcând costul ridicării şi transportului destul de mare. Noile tomberoane vor putea înmagazina un număr mult mai mare de ambalaje, acestea fiind compactate în interior”, explică Ştefan Iuliu Doczi, autorul proiectului.
Printre proiectele cu buget mare se numără şi „reabilitarea/ reactivarea parcului public Bădia- Mănăştur”, un proiect estimat la 110.000 euro, propus de Florin Lazăr. „Prin prezenta propunere se doreşte reabilitarea şi reactivarea parcului public Bădia din Mănăştur, ca o zonă de relaxare şi interacţiune pentru toţi locuitorii zonei şi nu numai. Lipsa acută a spaţiilor de acest gen impune găsirea unor soluţii cât mai rapide care să răspundă nevoilor locuitorilor. De la părinţi cu copii mici, la persoane în vârstă, toţi se pot bucura de un spaţiu comun, de socializare în inima cartierului”, se arată în propunerea lui Lazăr, cu precizarea că proiectul poate fi uşor implementat deoarece parcul există deja, trebuie doar reactivat şi amenajat.
Un alt proiect, estimat la 100.000 de euro, propune realizarea de bănci cu panouri solare, unde, spune KOVACS CSABA, autorul proiectului, „poţi să îţi încarci telefonul, tableta, laptopul sau maşinuţa electrică a unui copil, gratuit, în timp ce te odihneşi pe bancă”.
Un alt clujean, Vlad Mureşan, propune plantarea de copaci, asemănători celor de pe strada Horea, în zona mediană, de pe Calea Turzii. „În primul rând fiind un drum foarte tranzitat, copacii ar reduce nivelul de CO2 emanat de autoturisme. În al doilea rând aspectul estetic al intrării în oraş ar fi considerabil îmbunătăţit, lăsând o primă impresie plăcuta celor care intră în Cluj prin acea zonă”, spune autorul despre proiectul său, estimate la 75.000 de euro. „Zbor deasupra Parcului Central”, este intitulat proiectul Georgetei Costea, ce presupune instalara unei tiroliene modificate în vederea mersului pe bicicletă. „Mersul pe bicicletă câştigă tot mai mult teren în Cluj, fapt care ajută la decongestionarea traficului şi totodată la reducerea amprentei ecologice. Se poate mai mult de atât? Cu siguranţă!”, se arată în proiectul estimat la 70.000 de euro. „Proiectul “Zbor deasupra Parcului Central” vrea să îmbine plăcerea mersului pe bicicletă cu nevoia de adrenalină şi o panoramă unică a Clujului cu Parcul Central la picioare. În concret, este vorba de a merge pe bicicletă pe deasupra Parcului Central. O tiroliană sau cablu va funcţiona ca suport pentru bicicleta ale cărei roţi au fost modificate în prealabil”, explică George Costea, arătând că nu există o structură similară în Europa.
De asemenea, clujenii îşi doresc sistem automat pentru iluminatul public, proiect estimate la 50.000 de euro. „ Iluminatul public nu este optimizat în momentul de faţă, în loc să fie pornit când intensitatea luminii naturale atinge un anumit prag, el e pornit la ora fixă. Asta înseamnă că pe mă sură ce se scurtează/lungeşte ziua, ora trebuie ajustată, dar şi că într-o seară noroasă va fi pornit prea târziu, când deja e prea întuneric, apărând probleme de securitate a traficului rutier şi pietonal”, arată Dan Chiriac, autorul proiectului.
A propos de oră, Dan-George Uza, propune realizarea unui ceas solar , proiect estimat la 25.000 de euro.
Rareş Ştefan Chicinaş, propune implementarea, în cartierul Mănăştur, de tamburi pentru afişajul stradal, amplasaţi în staţiile CTP. „ Pentru a opri afişarea diverselor anunţuri despre activităţi cultural-sportive, reclame şi altele, pe diverse suprafeţe ale clădirilor/diverse spaţii. Pentru a îmbunătăţi organizarea spaţiilor publice şi pentru a ajusta estetica din cartierul Mănăştur”, motivează acesta.
În anul Centenarului, Corneliu Vasile Jaca, propune un proiect ce vizează identitatea naţională, respectiv amplasarea unui drapel imens, pe Cetăţuie, lângă Monumentul Eroilor Neamului. „Am fost in Lisabona şi în centrul oraşului, la Amalia Garden, flutura un steag uriaş al Portugaliei. Senzaţia este frumoasă, un sentiment total de patriotism şi tot ce decurge de aici”, spune autorul proiectului, care este estimat la 25.000 de euro.
De asemenea, Alexandru Miclăuş propune crearea unei zone de agrement pe lacul Gheorgheni, proiect estimat la 15.000 de euro, ce poate fi conectat cu cel al lui Andrei Miclăuş, care propune popularea cu o pereche de lebede a aceluiaşi lac – pe care municipalitatea să le primească în dar de la o grădină zoologică. Amenajările necesare pentru cele două lebede ar costa 16.000 de euro.
Un proiect ieftin, în valoare de 5.000 de euro, propus de Radu Ioan Pădurean, presupune amlasarea de umbrare în staţiile de transport în comun ale CTP cu volum mare de călători unde nu există deja aşa ceva. „În zilele călduroase de vară în aceste staţii singurele locuri în care te poţi feri de soare sunt la umbrele create de stâlpii de iluminat”, arată, ironic, autorul proiectului.
Cel mai ieftin proiect – care, paradoxal, este estimat la costuri zero – este cel propus Andrei Blotor. Acesta doreşte desfiinţarea stâlpilor aerieni de înaltă tensiune de-a lungul râului Someş, fie prin comun acord cu Transelectrica sau printr-o hotărâre de consiliu local care să interzică tranzitarea aeriană a reţelelor electrice de înaltă tensiune a teritoriului municipiului, sau măcar a zonei centrale. „Cum ar arată Parisul dacă ar fi traversat de-a lungul Senei de stâlpi de înaltă tensiune ? Dar Londra ?… În alte ţări s-a început eliminarea lor din peisaj şi îngroparea cablurilor (da, este tehnic posibil) Dacă tot auzim că zona râului Someş va fi reamenajată ar fi păcat ca aceşti stâlpi să umbrească frumuseţea noii amenajări.