Ce greşeli ale Europei se pot dovedi folositoare pentru Asia

Wall Street Journal

Ar fi o greşeală ca Asia să privească spre Europa doar pentru lecţiile privind ce politici trebuie evitate. Europa nu ar fi putut ajunge să deţină cele mai înalte standarde de calitate a vieţii din istoria omenirii, fără a performa bine la două aspecte cheie: comerţ şi deschidere.

În deceniile care au urmat celui de-al Doilea Război Mondial, Europa a devenit centrul mondial al comerţului, iar în 2008, jumătate din comerţul mondial cu bunuri şi servicii implica continentul european. Două treimi din acest comerţ se desfăşurau în interiorul Europei, ajutînd ţările în curs de dezvoltare mici să acceseze pieţele mari.

Comerţul european, reprezintă, de asemenea, o poveste de succes. Între 1995 şi 2009, antreprenorii din Europa de Vest au creat locuri de muncă într-un ritm mai rapid decît SUA, iar economiile europene au exportat mai mult decît membrele BRIC – Brazilia, Rusia, India şi China. De asemenea, productivitatea în Europa de Est au crescut mai rapid decît în Asia de Est.

Principalul motiv pentru acest succes a fost un climat de afaceri mai liber, în condiţiile în care naţiunile europene ocupă partea de sus a celor mai multe clasamente privind libertatea antreprenorială şi competitivitatea. Acesta este rezultatul reformelor – cum ar fi cele din Suedia, din anii 1990, sau din Germania, un deceniu mai tîrziu – care au modernizat pieţele forţei de muncă şi sistemele de protecţie socială, şi au făcut mai uşoară deschiderea şi închiderea de companii.

Asia poate învăţa multe lucruri de la Europa. Schimburile comerciale s-ar putea desfăşura mai uşor în Asia, iar condiţiile de afaceri ar putea fi îmbunătăţite prin reducerea birocraţiei. În acest sens, Hong Kong, Singapore şi Coreea de Sud s-au descurcat mai bine decît cele mai performante state din Europa, iar în prezent China, India şi Indonezia ar avea de cîştigat dacă ar face acelaşi lucru.

De-a lungul timpului, europenii au ajuns să se bazeze pe guverne pentru a-i proteja în faţa unor aspecte dure ale sectorului privat şi pentru a avea grijă de vîrstnici. Potrivit raportului “Golden Growth”, realizat de Banca Mondială, despre modelul economic european, Europa de astăzi cheltuieşte mai mult pe protecţia socială decît restul lumii la un loc – repartizînd circa 60% din cheltuielile publice bunăstării.

Costurile unei astfel de generozităţi sînt evidente. Atît impozitele pe salarii cît şi deficitele fiscale au crescut. Europa ar putea pierde aproximativ 50 de milioane de lucrători în următoarele cinci decenii, dacă nu flexibilizează legislaţia muncii şi reformează programele de asistenţă.

Indiferent cît de dinamică este Asia astăzi, ea nu este imună la aceleaşi predicţii. Ţara cu cea mai îmbătrînită populaţie din lume este Japonia, iar China şi Coreea de Sud sînt naţiunile cu îmbătrînirea cea mai rapidă.