Ce a tras în jos Cluj-Napoca în lupta pentru titlul de Capitală Culturală Europeană

Municipiul Cluj-Napoca a ratat titlul de Capitală Culturală Europeană în faţa Timişoarei. Eşecul nu a fost explicat de nimeni până în prezent, oficialii primăriei preferând să anunţe că proiectele din Programul Capitalei Culturale Europene (CCE) vor fi implementate în continuare şi că nu trebuie să existe neapărat titlul pentru a fi Capitală Culturală Europeană.

img_3501Municipiul Cluj-Napoca pornea în urmă cu trei ani ca favorit în cursa pentru Capitală Culturală Europeană 2021. Multitidinea de evenimente culturale, infrastructura destul de dezvoltată şi multiculturalismul erau câteva din argumentele pe care Cluj-Napoca şi-a propus să le folosească pentru a se plasa ca pol culturală pe Harta Europei. Pe parcursul competiţei, municipiul Cluj-Napoca a încercat să arate că ştie să-şi facă temele şi că are suficient potenţial pentru a gestiona cu succes titlul de Capitală Culturală Europeană. Ce nu s-a reuşit însă a fost să se demonstreze că în Cluj-Napoca poate exista o comunitate constituită din grupuri etnice şi confesionale cu puternice conexiuni culturale şi care pot acţiona unitar pentru a obţine prestigiosul titlu. La acest lucru au contribuit o serie de factori şi grupuri de interese, care au încercat să profite de contextul competiţiei Capitala Culturală Europeană pentru a-şi atinge cu totul alte obiective. Negarea caracterului multicultural al oraşului, nesusţinerea proiectului de către toţi membrii comunităţii şi încercarea de discreditare a municipiului pe plan european au fost câteva din elementele care umbrit şansele municipiului Cluj-Napoca în cursa pentru titlul de Capitală Culturală. La acestea s-ar mai adăugat şi problema Pata Rât, faţă de care s-a acţionat puţin pentru a fi rezolvată, în schimb s-a avut grijă din plin să fie prezentată pe plan intern şi extern ca exemplu al segregării şi discriminării.

Negarea caracterului multicultural

Una dintre acţiunile care s-au înscris în campania de negare a caracterului multicultural al municipiului Cluj-Napoca a fost cea legată de instalarea plăcuţelor bilingve pe indicatoarele de intrare în oraş. Aceasta a fost orchestrată de aşa-zişi “comisari” ai societăţii civile, care nu caută decât să incite spiritele în detrimentul unei bune convieţuiri în acest oraş.  Tema este una cu totul falsă, neavând nimic cu multiculturalismul. Faptul că pe un indicator rutier apare denumirea localităţii şi în altă limbă decât cea oficială nu înseamnă că avem de a face cu multiculturalism. Acest character e asigurat, în primul rând, de faptul că minorităţile naţionale se bucură la Cluj-Napoca de reprezentare la toate nivelurile, că zeci de străzi din oraş poartă numele oamenilor reper din cultura şi arta minorităţilor, că în oraşul nostru se poate învăţa în limba maghiară, germană la toate nivelurile, că numeroase ong-uri ale etnicilor maghiari, germani, evrei şi romi se bucură de sprijin finaciar consistent pentru a-şi organiza activităţile, că numeroase monumente sunt dedicate memoriei celor care şi-au pus amprenta pe dezvoltarea naţiunii maghiare şi că este singurul oraş din Romania cu două teatre şi opere (română şi maghiară).

Lupta pentru plăcuţe bilingve s-a dat pe două fronturi: în instanţă şi în stradă. În justiţie, demersal a fost făcut initial de  Fundaţia European Committee Human Rights Hungarians Central Europe, condusă de cetăţeanul olandez Landman Gabor, a cărui soţie este o etnică maghiară din Transilvania. Acest ong a pierdut procesul pe motiv că nu avea nicio calitatea să ceară instalarea de plăcuţe bilingve. Cu toate acestea, bătălia pentru plăcuţe bilingve a continuat în instanţă, de data aceasta acţiunea fiind dusă de Asociaţia Minority Rights, din care fac parte avocatul clujean Szocs Sandor, fiica acestuia Szocs Izabella şi încă o persoană. În noul demers pentru instalarea de plăcuţe bilingve s-au alăturat peste 400 de clujeni, care au avut calitate de intervenienţi în proces. Printre cei care au semnat intervenţia accesorie la proces s-au numărat reprezentanţi ai unor instituţii direct implicate în proiectul Capitală Culturală. Dintre ei amintim: viceprimarul Anna Horváth, vicepreşedinte Consiliului Judeţean,  Vákár István, consilierii locali Csoma Botond şi Gergely Balázs.

Pe lângă acţiunea din instanţă, bătălia pentru blăcuţe bilingve s-a dus şi prin intermediul protestelor de stradă în cadrul cărora se încerca să se arate, printre altele, că gestul primăriei clujene de a refuza instalarea de indicatoare de localitate bilingve este unul neeuropean şi că oraşul nu poate fi considerat unul multicultural. Aceste gesturi au fost coordonate de o aşa zisa organizaţie Musai-Muszaj, care nu are personalitate juridică. De remarcat este faptul că la acţiunile de protest organizate de Musai- Muszaj luau parte şi membri ai echipei de implementare a proiectului Cluj-Napoca 2021-Capitală Culturală, printre aceştia aflându-se Szakacs Istvan şi Rariţa Zbranca. Practic, în timpul zilei aceştia gândeau proiecte în care arătau cât este de multicultural municipiul Cluj-Napoca iar seara ieşeau în stradă să protesteze pentru faptul că nu sunt plăcuţe bilingve, cee ace, în opinai lor, arată că oraşul nu poate fi considerat unul multicultural.

Cu pâra la juriul de selecţie a Capitalei Europene a Culturii

Momentul cultimant al acţiunilor Musai Muszaj a fost atins în urmă cu două săptămâni când membrii acestei grupări au trimis o scrisoare deschisă către “cetăţenii Europei şi către juriul de selecţie a Capitalei Europene a Culturii” prin care reclamau faptul că Primăria “a eşuat şi eşuează constant în a include limba maghiară pe indicatoarele oficiale cu numele oraşului, menţinând discriminarea lingvistică”.

„După mai mult de doi ani de zile de petiţii, proteste, flashmob-uri, scrisori deschise, invitaţii la dialog (fără succes) şi procese cu scopul de a amplasa plăci de semnalizare multilingve în Cluj-Napoca, la două zile după ce Curtea de Apel Cluj-Napoca/Kolozsvár a anulat decizia Tribunalului de a respinge amplasarea plăcilor de semnalizare multilingve, la o zi după ce problema tăbliţelor a devenit cea mai susţinută iniţiativa civilă a apelului Com’on Cluj de bugetare participativă, astăzi am luat la cunoştinţă cu dezamăgire de la purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca că «poziţia Primăriei şi a Consiliului Local în cazul tăbliţelor multilingve nu s-a schimbat, susţin în continuare faptul că procentul comunităţii maghiare din Cluj nu face posibilă instalarea tăbliţelor conform legii administraţiei publice locale». Astfel:  noi, grupul Musai-Muszáj, ne adresăm vouă cu scopul de a contribui ca oraşul nostru, Cluj-Napoca, să devină unul cu adevărat European şi demn de câştigarea titlului de Capitală Europeană a Culturii”, se arăta în scrisoarea deschisă. Demersul celor de la Musai Muszaj nu a fost deloc întâmplător, mai ales că a venit în contextul ultimei etape a competiţiei pentru titlu de Capitală Culturală Europeană.

Şantaj cu proiectul Clujul Capitală Culturală Europeană

Un alt „fitil” apărut în timpul competiţiei pentru titlul de Capitală Culturală a fost “Charta Culturală a Minorităţilor Naţionale Clujene – Kolozvár, Cluj, Klausenburg, Klojznburg”, lansată în 2015 de vicepreşedintele UDMR, Hegedus Csila şi care viza iniţierea unui model funcţional de interculturalitate în oraşul Cluj. Hegedus arăta atunci că, la Cluj-Napoca, există comunităţi paralele şi că este foarte important să se schimbe acest lucru.

„Este crezul nostru, aici se regăseşte felul în care vedem noi acest oraş, care doreşte să devină Capitală Culturală Europeană în 2021. Documentul este unul practic. Spunem nu multiculturalităţii de sertar şi de paradă. Nu dorim să facem încă un document care să se pună pe perete. Dorim ca principiile acestei carte să aducă împreună toate minorităţile acestui oraş”, arăta Hegedus la lansarea documentului. Practic, Hegedus venea să spună că la Cluj-Napoca nu există dialog între majoritate şi minoritate şi că nu avem de a face cu o comunitate, ci cu mai multe entităţi care acţionează paralel. Cu ocazia lansării documentului, vicepreşedintele UDMR ţinea să avertizeze că proiectul Cluj-Napoca-2021, capitală Culturală Europeană va fi sprijinit de iniţiatorii Cartei doar dacă se va ţine cont şi de prevederile acestui document. ‘’Noi sprijinim aplicaţia oraşului Cluj din competiţia pentru Capitală Culturală Europeană. Dar o sprijinim dacă această aplicaţie se bazează pe această Cartă”, spunea Hegedus. Afirmaţia fostului ministru a Culturii semăna cu şantajul şi nicidecum cu un comportament constructiv prin care minoritatea şi majoritatea doreau să acţioneze în comun pentru ca oraşul în care trăiesc să-şi atingă un obiectiv important.

Gestul vicepreşedintelui UDMR nu a făcut decât să umbrească din nou imaginea municipiului Cluj-Napoca, ridicând multe semen de întrebare cu privire la relaţiile dintre majoritate şi minoritate.

La aceste „fitile” s-ar mai adăuga câteva asptecte ce ţin de politica de finanţare pe care Primăria Cluj-Napoca o are faţă activităţile culturale şi ONG-uri. În ultimii ani bugetul pentru aceste activităţi a crescut considerabil iar de fiecare data 20 la sută din bugetul prevăzut ajungea la ong-urile maghiare. Această regulă funcţionează de mai multţi ani şi are ca argument procentul pe care-l reprezintă comunitatea maghiară din Cluj-Napoca. Practic avem de a face cu un criteriu strict etnic care încurajează segregarea şi nicidecum cooperarea dintre majoritate şi minoritate în cadrul unor acţiuni culturale comune. Un astfel de proiect îl reprezintă Zilele Culturale Maghiare, care se adresează strict unui anumit segment al comunităţii clujene, neputând constitui o punte de legătură între români şi maghiari. Ba mai mjlt, în ultimii doi ani, această manifestare a avut elemente care au agitat spiritele la Cluj-Napoca, generînd multe dispute şi controverse.

Astfel, în ediţia de anul trecut, unul dintre cei mai contestaţi lideri ai secolului XX, dictatorul Horthy Miklos, a avut parte de o secţiune specială. Deşi subiectul Horthy Miklos este unul extrem de delicat şi, mai mult, în România a fost adoptată anul trecut o lege care interzice ideologia şi simbolurile fasciste, organizatorii Zilelor Culturale Maghiare nu au avut nicio ezitare să introducă în program prelegerea despre Horthy Miklos. În acest an, ceea ce a aprins din nou spriritele a fost concertul trupei ungare Beatrice, al cărei solist, Nagy Fero, este cunoscut pentru cântecele sale în care sunt promovate mesaje cu caracter revizionist şi iredentist. Trupa ungară de rock a susţinut un concert în Piaţa Unirii, eveniment ce a stat sub semnul mesajelor cu caractrer iredentist şi revizionist, dar şi al unor gesturi triviale.

Cel mai controversat moment al concertului, care a avut loc pe data de 16 august, a fost cel în care formaţia Beatrice a interpretat melodia “Secolul XX, care face referire la Trianon”. Pe ecranul din spatele scenei au fost proiectate  imagini cu UNgaria Mare, Hitler, Lenin şi ISIS. De asemenea, solistul Nagy Fero şi-a făcut intrarea în scenă în timp ce din boxe răsuna strigătul „Allah Akbar”.

Acest lucru nu a făcut decât să enereze un nou scandal şi să pună Cluj-Napoca într-o lumină proastă.

În seria cauzelor care au tras în jos Cluj-Napoca în lupta pentru titlu se înscrie şi cazul Pata Rât.

Zona constituie una dintre cele mai grave probleme ale municipalităţii clujene, care trenează de ani buni. Până acum nimeni nu şi-a asumat rezolvarea acestei probleme însă în schimb mai multe entităţi au avut grijă să prezinte acest caz ca exemplu de segregare şi discriminare.

În ciuda ratării titlului de Capitală Culturală Europeană, autorităţile locale clujene nu par să de-a semene de demobilizare. Dimpotrită, semnalul este unul pozitiv.

Primarul Emil Boc a anunţat că proiectele din Programul Capitalei Culturale Europene vor fi implementate în continuare. „Încep prin a mulţumi Comunităţii clujene şi Asociaţiei Cluj-Napoca 2021 – Capitală Europeană a Culturii pentru realizarea strategiei şi a Programului aferent candidaturii oraşului la titlul de Capitală Culturală Europeană. A fost o muncă de 6 ani de zile, în care au fost implicaţi sute de oameni cu expertiză de specialitate în domeniul cultural, şi nu numai. Ca urmare a acestui efort, Clujul are astăzi o strategie culturală şi un plan coerent de implementare a acesteia. Proiectele din Dosarul de candidatură la titlu reprezintă esenţa acestei strategii culturale a oraşului. Proiectele sunt necesare oraşului şi trebuie implementate. Câştigarea titlului ar fi asigurat o mai mare vizibilitate, dar nu înlocuia munca noastră de implementare. Obligaţia financiară majoră ne revenea oricum tot nouă. Am adresat direct, împreună cu Preşedintele Consiliului Judeţean, dl Alin Tişe, o invitaţie Asociaţiei Cluj-Napoca 2021 Capitala Europeana a Culturii – domnilor Florin Moroşanu şi Ştefan Teişanu, cărora le mulţumesc în mod special pentru modul exemplar de implicare în conceperea şi susţinerea proiectului – de a continua implementarea Proiectului cultural, aprobat şi susţinut de toate forţele politice şi de către toate autorităţile locale şi judeţene. Ar fi mare păcat şi o uriaşă greşeală ca o muncă atât de consistentă şi o expertiză valoroasă să nu fie fructificată în interes public. Nimeni nu poate nega sau lua dinamismul şi vitalitatea culturală a oraşului. Nimeni şi nimic nu ne poate împiedică să fructificăm în continuare avantajele competitive ale Clujului care îl plasează în postura de primul oraş din România după Bucureşti, iar în unele domenii chiar în faţa capitalei. Depinde doar de noi să continuăm finanţarea consistentă a sectorului cultural (din 2010 încoace finanţarea a crescut de aproape 10 ori, de la 300.000 de euro la aproape 3 milioane de euro, doar pentru sectorul ONG. Nimeni nu ne poate lua titlul de Capitală Europeană a Tineretului pe care l-am avut deja.

Depinde doar de noi să menţinem Comunitatea clujeană alături de acest proiect, aşa cum a fost până acum. Felicităm încă o dată Timişoara şi haideţi ca, în 2021, să-i invităm pe toţi europenii să vadă şi Cealaltă Capitală, Cluj-Napoca, capitala Transilvaniei. Nu trebuie neapărat Titlu pentru a fi capitală culturală europenă. Putem demonstra asta”, a precizat primarul Emil Boc.

Cosmin PURIŞ

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.