CCL, despre transparenţa municipalităţii clujene: „Administraţia locală şi-a mărit an de an gradul de transparenţă decizională”

Ca urmare a monitorizării lunare a modului de aplicare a Legii 544)2001, preşedintele Conciliului Civic Local (CCL), Iosif Pop, a prezentat un studiu privind transparenţa decizională a Primăriei Cluj-Napoca,, studiu întocmit pe baza unui chestionar alcătuit de Coaliţia 52, aplicabil atît administraţiilor locale cît şi centrale. Iosif Pop, a chestionat timp de mai multe luni cîteva municipalităţi iar pe baza răspunsurilor primite a formulat concluziile referitoare la transparenţa municipalităţii.

Astfel, potrivit raportului prezentat de preşedintele CCL, dintre administraţiile locale studiate, municipiul Cluj-Napoca a adoptat pe parcursul ultimelor şase luni cele mai multe acte normative (232), pe locul doi şi trei situîndu-se Constanţa (141 în cinci luni ) şi Turda (130, tot în cinci luni). Într-o perioadă de trei luni, municipiul Dej a adoptat doar două acte normative, Cîmpia Turzii 3, tot în trei luni, iar Mangalia 115 în şase luni.

Dar, dintre cele 232 de hotărîri adoptate la Cluj-Napoca doar 6 au fost supuse consultării publice, în timp atît municipalitatea din Dej, cît şi cea din Cîmpia Turzii au supus consultării publice toate proiectele adoptate. La fel s-a întîmplat şi la Mangalia. La Turda au fost dezbătute doar 3 dintre cele 130 de proiecte adoptate, iar la Constanţa 10 dintre cele 141. Mai mult, raportul relevă faptul că în cele şase administraţii locale studiate, un singur proiect a fost modificat în urma procesului de consultare publică, situaţia înregistrîndu-se la Cluj-Napoca.

În ceea ce priveşte opiniile scrise colectate de la cetăţeni şi asociaţii legal constituite, de cele şase administraţii locale incluse în studiu, cu privire la proiectele de acte normative aflate în consultare publică, rezultatul este zero pe linie.

În privinţa dezbaterilor publice organizate din proprie initiativă, primul loc îl ocupă Turda, cu trei dezbateri, urmată de Dej cu o singură dezbatere, restul unităţilor administrative neavînd deloc această iniţiativă. În schimb, singura administraţie dintre cele şase studiate în care au fost organizate dezbateri la cererea organizaţiilor societăţii civile este Cluj-Napoca, cu două astfel acţiuni.
Precizăm că, potrivit raportului, nici una dintre administraţiile studiate nu au prezentat justificări în scris, privind nepreluarea recomandărilor, formulate şi înaintate în scris de către cetăţeni şi asociaţii legal constituite.

Subliniem că studiul realizat în municipiile Cluj-Napoca şi Mangalia a cuprins şase luni de activitate, cîte cinci luni în Turda şi Constanţa şi cîte trei luni în Dej şi Cîmpia Turzii – în . intervalul februarie-august 2015.

„Se cer cîteva concluzii, în primul rînd pentru Cluj-Napoca, unde rolul activ jucat de Consiliul Civic Local favorizează cunoaşterea situaţiei şi din interior. Cu excepţia lunii august a.c.(pentru care se poate încă formula reacţia), răspunsurile au fost redactate în termenul legal şi transmise în formatul electronic către solicitanţi. Toate răspunsurile au fost semnate exclusiv de către şeful de birou mass-media, Iulia Perşa. S-a evitat răspunsul la fiecare întrebare în parte însă au fost făcute menţiuni globale la întrebările unde nu s-au consemnat evenimentele cerute. Deşi au fost colectate multe opinii scrise, la consultările şi la dezbaterile publice anunţate-atît pe site cît şi prin registratură- acestea nu au fost raportate. Normal că în situaţia în care nu s-au raportat opiniile cetăţenilor şi a ONG-urilor nu se impunea nici preluarea lor în actele normative elaborate şi nici răspunsurile de motivare la petenţi. Multe solicitări de dezbatere publică pe teme ori proiecte anunţate de către cetăţeni şi ONG-uri nu au făcut obiectul înregistrării, organizării şi desfăşurării lor. În ultima perioadă a avut loc înregistrarea dezbaterilor organizate de Primărie cu consemnarea lor în minute (nu întrutotul conform cu cele discutate). Organizarea dezbaterilor publice anunţate nu s-a bucurat de punerea în aplicare de proceduri standard, dinamice şi eficiente, întrucît nu s-a apelat la specialişti cu experienţă. Chiar dacă raportorul nu face consemnările adecvate realităţii, au fost farte multe soluţii preluate în decizile adoptate, spre mulţumirea părţilor prezente la elaborarea lor. Municipiul Cluj-Napoca are privilegiul de a fi dobîndit o experienţă suplimentară în administrarea participativă, beneficiind de oameni cu anvergură profesională şi disponibili pentru comunitate. Administraţia locală şi-a mărit an de an gradul de transparenţă decizională iar poziţionarea municipiului şi a locuitorilor lui în competitia democratică a avut de cîştigat. Comparaţia cu celelalte administraţii locale din ţară se va realiza în prima parte a anului următor, după centralizarea şi analizarea tuturor rezultatelor proiectului”, se arată în raportul întocmit de CCL. Totodată, reprezentanţii forului consideră că există pîrghii legislative pentru ca lucrurile să se îndrepte. „România de azi este fragmentată într-o mulţime de entităţi şi atitudini democratice. După 25 de ani de experienţe originale, cetăţenii au din ce în ce mai puţină încredere în cei ajunşi în zona politică şi administrativă…Din fericire pentru Romania, avem la dispozitie pîrghiile necesare să îi aducem la realitatea cotidiană. Cele două legi de funcţionare a societatii civile, legea liberului acces la informatia publica(L.544/2001) şi legea privind transparenţa decizională a autoritatilor publice (L.52/2003), ne dau dreptul de a controla şi capacita aleşii în interesul comunităţii. Experienţa de 11 ani a Consiliului Civic Local se poate constitui ca o dovadă că lucrurile evolueaza în direcţia dorită de legiuitor”, arată reprezentanţii CCL.

Precizare: Coalitia 52 a apărut ca o nevoie urgentă de susţinere şi încurajare a dialogului organizat între societatea civilă şi autorităţile publice şi de îmbunătăţire a cadrului legal existent, fiind formată din cetăţeni şi organizatii legal constituite, care cunosc şi exersează aplicarea L.52/2003, cu precădere prin proiectul strategic “Partener Activ şi Implicat”. În prezent, din Coaliţia 52 fac parte peste 400 de cetăţeni şi asociaţii iar proiectul aflat în desfăşurare monitorizează timp de un an de zile felul în care răspund instituţiile administraţiei locale şi centrale la cerinţele de aplicare a L.544/2001.

A.S.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.