Câteva considerații asupra

p { margin-bottom: 0.1in; direction: ltr; color: rgb(0, 0, 10); line-height: 120%; text-align: left; }p.western { font-family: „Liberation Serif”,serif; font-size: 12pt; }p.cjk { font-family: „Droid Sans Fallback”; font-size: 12pt; }p.ctl { font-family: „FreeSans”; font-size: 12pt; }

SALONULUI ANUAL DE ARTĂ

Din nou ambele elegante spații de la parterul palatului baroc, sediu al Muzeului de Artă din Cluj-Napoca, găzduiesc ipostaza sintezei plastice anuale, prilej de contemplare și meditație asupra unei viguroase și demne de prețuit atitudini spirituale. În vremuri agitate, cu multă zarvă politicianistă derizorie care ne tulbură gândul și sufletul, artiștii plastici clujeni prelungesc în eternitate sonoritățile unor măiestrit elaborate și distincte ofrande creative. E un semn de noblețe comportamentală, expresie a unui mod superior de a concepe trecerea prin timp. În formula de-acum participă 233 expozanți din județul Cluj, cu piese semnificative în tehnici tradiționale: pictură, sculptură, grafică, textile, ceramică, dar și-n modalități formale încurajate de avantajele tehnologiei computerizate: digital print, inkjet, foto print, artă digitală. Multe transpuneri apar finalizate în tehnici mixte, dovada preocupării lăudabile de interferare a diversificate surse expresive.

Posedând avantajul unei rotunjite vârste dispun de privilegiul de a privi ansamblul expozițional actual comparativ cu sugestivele sinteze județene din anii 60 – 80 ai veacului XX. O primă importantă constatare o reprezintă radicala modificare a amprentelor de viziune și stil. Componentele de-acum confirmă consecința clară a sincronizării cu exigențele contemporane ale artei care au instituit primatul sintezei și simplificării, comprimând efortul creativ în esențe de argument existențial imaginar sau sesizabil. În trecutele manifestări expoziționale de acum 40 – 50 ani prioritate aveau reprezentările de factură figurativă, iar ceea ce ni se oferă recent se află prioritar subsumat tendinței de abstractizare. Respectul față de adevăr ne îndeamnă să recunoaștem că atât în formularea mai veche, cât și în cea cotidiană – dintr-un evident respect al artiștilor pentru substratul spiritual al comunicării – s-a petrecut o decantare fină a soluțiilor formale, motiv pentru care figurativul a depășit frecvent simpla narațiune, iar abstractismul nu s-a cantonat în ermetism. În ambele modalități s-a adeverit că este loc și pentru tonalitatea lirică, dar la fel de bine își păstrează cuvenita pondere tensiunea ce sondează profunzimile interiorității, duse până la dramatic, umor ori satiră corectivă. Gândite realitățile prin prisma repertoriului inspirativ, în trecut erau mai abundente abordările portretistice și de inspirație istorică, rustică ori urbană, pentru ca în proaspetele invocații tematice să primeze metafora, sensurile aluzive, atingând insolitul enigmatic.

Neîndoielnic Clujul a avut și-și păstrează statutul de stimulativ climat cultural, prielnic celor interesați de corectă situare valorică. Numai prin confruntare pe argumente de ordin profesional se poate miza la o fixare pe un făgaș evolutiv. Eficienta prezență a Universității de Artă și Design a asigurat și asigură în continuare imperativele unui comportament pozitiv, întemeiat pe fundament cultural, stăpânire de taine profesionale și voință de confesiune prin performant limbaj specific. Ecourile unui dinamic comportament în durată se fac din plin simțite prin modul benefic de receptare în țară și străinătate a zestrei de spirit promovată de demult titrata ”școală de pictură de la Cluj”. Și design-ul vestimentar, soluțiile ingenioase în aspecte de artă decorativă, amenajare ambientală sau publicitate, prin prelucrare computerizată a imaginii, asigură autoritatea unei profesii căutate și apreciate în spațiul public. Suntem cuprinși de profundă emoție și bucurie sesizând vitalitatea și acuratețea expresivă care se degajă din lucrările desăvârșite de nonagenarul Gheorghe Codrea, de octogenarii Teodor Botiș, Octavian Bour, Nagy Endre, Ioachim Nica, Vasile Pop, de aproape octogenarii Octavian Cosman, Gavril Gavrilaș, Simon Gzőrgyi, de septuagenarii Mariana Bojan, Raveca Brânzaș, Corina și Ioan Horváth-Bugnariu, Margareta Catrinu, Angela Roman-Popescu, Ioan Sbârciu, Andrei Șchiopu, László Válovits.

Încă un aspect demn de consemnat aparține de procentul ridicat al prezenței tinerilor plasticieni, dovadă de perpetuare de patos creativ. Chiar și după un scurt interval de manifestare în perimetrul creativității originale nu la puțini se întrevăd limpede amprentele particularității stilistice, semn de consecvență în ideal și manifestare. Cum bine se știe o operă cu identitate încurajează accesul la izbândă în durată. Iar nouă, ființe receptive, ni se oferă cu generozitate clipe de deconectare, scoțându-ne de sub apanajul unor incomode urgențe de ordin pragmatic. Firesc, componenta estetică nu trebuie să lipsească unei vieți trecătoare, ca sursă de cantonare în armonie și reconfortantă luminozitate. Privind aspectul solar care emană din suflul proaspăt a multiple exponate ne simțim spontan transferați în câmpul unei tonifiante reculegeri.

Nu putem încheia aceste succinte considerații, concepute ca sincer omagiu adus generoasei revărsări de splendoare prin fertila implicare a plasticienilor clujeni, fără a stigmatiza trista și prelungita iresponsabilitate a organismelor oficializate care de trei decenii n-au alocat fonduri pentru achiziționarea de inestimabile valori, pe care să le transfere Muzeului de specialitate. Printr-un astfel de dăunător comportament va fi dificil de reconstituit la diverse intervale de timp oglinda fidelă a prețioase mărturii de elevată creativitate, rezistentă pe făgașul universalității.

Meritată laudă se cuvine adusă și conducerii filialei Cluj a Uniunii Artiștilor Plastici, în frunte cu minunatul președinte prof. univ. dr. Ioan Horváth-Bugnariu, strălucit grafician și venerat dascăl, ajutat eficient de colegii Teodor Botiș, Adriana Dobra-Covic, Tibor Kolozsi, Ioan Sbârciu, artiști cu egal prestigiu și devotament, care au încurajat statornic păstrarea confraților de breaslă într-o prodigioasă efervescență creativă.

Negoiţă LĂPTOIU

Foto Traian NECHITA