Cât de (ne)prietenos este Clujul?

În timp ce guvernanţii noştri se întrec în a găsi tot soiul de idei trăznite privind diferite reglementări fiscale – de îţi vine să spui că mai bine ar sta acasă şi şi-ar primi salariile prin poştă, că aşa toată lumea ar fi mai câştigată – nimeni de pe la noi nu se gândeşte cum să simplifice viaţa a ceea ce generic este numit mediul de afaceri. La asta s-au gândit însă autorii unui studiu recent, realizat sub egida Băncii Mondiale, care arată cât de “prietenos” este cadrul oferit întreprinzătorilor de către diferite instituţii.
Studiul ia în calcul 22 de oraşe – 9 din România (Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Oradea, Ploieşti şi Timişoara), 7 din Ungaria (Budapesta, Debrecen, Gyor, Miskolc, Pecs, Szeged şi Szekesfehervar) şi 6 din Bulgaria (Burgas, Pleven, Plovdiv, Ruse, Sofia şi Varna) – şi măsoară reglementările de care se lovesc firmele în cinci etape diferite din existenţa lor: constituirea societăţii, obţinerea autorizaţiilor de construire, conectarea la reţeaua de electricitate, înregistrarea transferului dreptului de proprietate şi soluţionarea litigiilor comerciale. Rezultatele sunt prezentate în clasamente care indică poziţionarea unui oraş în raport cu celelalte 21, precum şi cu media europeană. Nu are rost să prezentăm situaţia în toate oraşele din România incluse în cercetare, că doar nu locuim în toate 9, aşa că ne vom rezuma să arătăm cam cum stau lucrurile la noi, în Cluj-Napoca.
La constituirea unei societăţi comerciale, suntem pe locul 9 din 22, şi suntem depăşiţi, în România, de Bucureşti, Oradea, Ploieşti şi Timişoara, care se clasează, toate, pe locul 5. Pentru cei care sunt nemulţumiţi de această poziţie, precizăm că aceasta este cea mai bună clasare, căci la celelate patru capitole stăm mult mai prost. La noi, o societate comercială se înfiinţează, cel mai iute, în 15 zile (lucrătoare, probabil), media europeană fiind de 10,2 zile.
La obţinerea autorizaţiilor de construire stăm ferm pe locul 20, şi ne întrec în ineficienţă doar Constanţa – locul 21 şi Timişoara – care e la coadă de tot. Concret, până ajunge un clujean să obţină o autorizaţie, trebuie să îndeplinească nu mai puţin de 27 de proceduri şi să treacă 275 de zile. Şi un copil se naşte mai repede. În Europa, media este de 16 proceduri şi de 160 de zile.
La conectarea la reţeaua de electricitate ne plasăm pe locul 18, şi mai prost decât noi o duc numai Braşovul (locul 19), Constanţa (20), Ploieşti (21) şi Timişoara (22). Racordarea la reţea necesită 9 proceduri, iar timpul de conectare este de 202 zile, în timp ce media pe continent este de 5,6 proceduri, respectiv 112,3 zile. Mai că-ţi vine a spune că cei de la FDEE Transilvania Nord aduc curentul cu găleata.
La înregistrarea transferului dreptului de proprietate ocupăm poziţia cu numărul 16, fiind devansaţi de toţi din ţară, fără excepţie, dar – culmea – la iuţeală suntem un pic deasupra mediei din Europa: la noi trebuie duse la capăt 6 proceduri, iar durata transferului este de 16 zile, în timp ce media este de 5,3 proceduri şi de 20,6 zile.
În sfîrşit, la soluţionarea litigiilor comerciale ne clasăm pe locul 14 şi, oricît de surprinzător ar fi, suntem întrecuţi doar de Craiova (13), Constanţa (8) şi Timişoara (5). Dar motive de bucurie nu prea există, căci până să se ajungă la un rezultat trebuie să treacă 527 de zile, mult peste media europeană de 485,9 zile.
După cum se poate observa, oraşul nostru nu doar că nu excelează în vreun domeniu, dar nici măcar nu se clasează pe podiumul românesc, fiind întrecut şi de localităţi cu mai puţine pretenţii, dar – din câte se vede – cu mai multe rezultate.
Altfel spus, fudulia mare, mămăligă n-are!
Viorel DĂDULESCU