Cărţile clujenilor

Un ghid avizat prin Roma sorgintei noastre: Constantin Zărnescu

Atras la modul pasional de civilizaţia antichităţii greco-romane ca turist şi scriitor, Constantin Zărnescu a făcut mai multe călătorii în cele două peninsule din Marea Mediterană pentru a se pătrunde la faţa locului de esenţa şi măreţia acestor culturi care stau la baza civilizaţiei europene. Contaminat de fascinaţia miturilor greceşti a scris piesa de teatru „Regina Iocasta” recreând în actualitate solemnitatea şi gravitatea estetică a tragediei antice. Cutreierând zona centrală a Italiei, sub soarele meridional al vacanţelor estivale, Constantin Zărnescu a ţinut să consemneze itinerarul parcurs sub forma unui jurnal-reportaj (iniţial), care a devenit până la urmă un substanţial eseu-comentariu despre romanitalea mărturisitoare a „sorgintei noastre”. Iată cartea rezultată – „Roma sorgintei noastre”! Subintitulată „roman neconvenţional”, volumul este un ghid superavizat de cunoaştere a spiritualităţii latine, a reperelor arhitecturale şi artistice, de la care ne revendicăm ca structură etnogenetică. Cartea a apărut la Editura clujeană Napoca Star şi textul propriu-zis, care musteşte de informaţii proaspete, e ilustrat cu imagini emblematice din timpul călătoriei.

Înainte de a intra în fondul comentariului eseistic despre „cetatea eternă”, Constantin Zărnescu eşalonează pe cincizeci de pagini un prolog-start al primei zile a călătoriei, descriind cu acribie documentaristă portul naval Ostia, situat la 18 kilometri de Roma. Este pragul spre Miracol, concretizat prin Poarta Romană şi scriitorul insistă să-l facă bine cunoscut cititorului. Autorul se consideră un „turist sârguincios” care înregistrează, vizualizează şi analizează, inspirat şi fascinat, în vervă explicativă, monumente şi edificii importante, fapte istorice rămase în memoria culturală a umanităţii ca valori inestimabile ale locului unde a ancorat pentru prima dată Aenea, eroul Troiei. Cititorul e purtat prin „Piaţa Corporaţiilor” pentru a înţelege „cât de prosperă era viaţa în Ostia”, e invitat să admire ruinele CURIEI, Bulevardul Decumanus, Forumul, Teatrul, ruinele Bisericii creştine şi statuile mutilate de vandalii năvălitori în Latium. Farsele turiştilor din preajmă, convorbirile surprinse în piaţa publică, într-un local, sunt relatări pitoreşti în care se simte prozatorul Constantin Zărnescu, mereu atent la detalii şi la limbajul colorat. De altfel, trebuie remarcată apetenţa scriitorului pentru etimologia unor termeni, explicând şi exemplificând provenienţe şi influenţe lexicale.

Remarcabil este efortul lui Constantin Zărnescu de a-şi purta cititorul prin universul mitic, vast şi palpitant al romanităţii, cu trimiteri şi irizări subiective până în contemporaneitate. Tonul didactic este combinat cu cel narativ-evocativ într-un melanj atracţios şi onest. Recursul la îndemnurile oratorilor din forum serveşte de model şi azi în multe privinţe. De pildă, printre ruine, admiratorul Antichităţii pare că aude vorbele lui Cicero, oprind cetăţenii şi spunându-le: „Cum am putea oare să-i servim mai bine Republicii decând educând tineretul?”. Cartea aceasta e o bună ocazie de a educa tineretul de azi. E limpede că autorul ştie cum să provoace şi să trezească interesul cititorului. Prologul despre Ostia e numai începutul unei călătorii livreşti. Restul rămâne să descopere cititorul.

Adrian ŢION