Cărţile clujenilor. Mircea Popa, Ferestrele Clujului

În competiţia care priveşte alegerea în 2021 a unei capitale culturale europene, competiţie în care a intrat cu mari speranţe şi Clujul, numărul cărţilor consacrate trecutului oraşului şi căutării mărcilor lui diferenţiatoare s-au înmulţit considerabil în ultimul timp. Au apărut albume, cărţi de istorie, de arhitectură, incursiuni pasionante în trecutul lui legendar, dar şi altele care au adus în actualitate instituţii şi aşezăminte culturale de prim ordin. În şirul acestor cărţi care recomandă oraşul nostru drept favorit în competiţia amintită se numără şi cartea prof. Mircea Popa, intitulată Ferestrele Clujului (ed.Eikon, 2014). Sînt aici adunate o serie de materiale de real interes pentru trecutul nostru istoric şi cultural, începînd cu imaginea pe care Clujul a transmis-o unor călători străini care au poposit în oraşul nostru şi continuînd cu aspecte legate de mişcarea teatrală locală, începuturile presei, modul în care Societatea Astra a contribuit la afirmarea oraşului, în cadrul căreia Fundaţiunea Petran a deschis un cămin pentru studenţi iar în timpul Primului Război Mondial a organizat primul serviciu de ambulanţe la Cluj. Nu sînt neglijate nici mărturiile legate de legăturile lui Matei Corvin cu oraşul nostru, modul în care guvernul italian ne-a oferit Statuia Lupa Capitolina, de prezenţa la Cluj a lui Fr. Liszt, a lui Béla Bartok sau a scriitorului Moricz Zsigmond, a aviatorului american Ch. Lindbergh sau a ziaristului italian Roberto Fava (care a relatat despre procesul memorandist), a scriitorului italian Massimo Bontempelli, care a vizitat muzeul de la Ciucea al lui Octavian Goga. Reţine atenţia şi materialul despre localul „Bufniţa”, local care a funcţionat la Cluj în perioada interbelică, în cartea de onoare a căruia se află semnăturile unor importante personalităţi locale sau internaţionale care i-au trecut pragul. După capitolul „Oameni şi evenimente”, care a reunit astfel de mărturii cu caracter istoric, un alt capitol vine să configureze imaginea unui oraş cultural prin excelenţă, oraşul nostru intrînd în atenţia lui Eminescu, care îşi plasează aici acţiunea romanului său „Geniu pustiu”, a lui Caragiale (care a făcut în 1903 o vizită în oraşul nostru cu gîndul de a se muta aici, ca ziarist la revista „Răvaşul” a lui Elie Dăianu), a lui Cezar Petrescu (care şi-a început cariera scriitoricească la Cluj în calitate de gazetar la ziarul „Voinţa”), dar şi a unor scriitori stabiliţi la Cluj, care au dus mai departe faima acestuia, precum Ion Agârbiceanu (redactorul cotidianului „Patria”), a lui Victor Papilian, preşedintele Asociaţiei Scriitorilor Români din Ardeal şi Banat, Petre Ţuţea, care şi-a făcut studenţia la Cluj, devenind apoi redactor la ziarul „Chemarea tinerimii”, a ierarhilor Nicolae Ivan, căruia i se datorează Catedrala Ortodoxă, şi Bartolomeu Anania, care a dat o altă configuraţie şi valoare mitropoliei noastre etc. Şi lista ar putea continua cu Blaga, N. Crainic sau Radu Stanca, Gib Mihăescu şi alţii, care au contribuit în mod substanţial la ridicarea prestigiului oraşului noastru. Ultima secţiune a cărţii conţine o serie de cronici despre unele din volumele care au apărut în vremea din urmă la Cluj, avînd ca obiect diverse aspecte din istoria oraşului, cum sînt cele semnate de Horia Bădescu, Petru Poantă, Lukacs Jozsef, Damian Todiţă şi alţii. Cartea conţine, după cum se poate vedea, o mare bogăţie de material, în general puţin exploatat pînă acum (a se vedea şi articolul despre primul primar român al Clujului, pe nume Stâncel, din timpul lui Mihai Viteazul). Prezentarea fluentă şi atractivă face cartea extrem de plăcută la lectură, marcînd tot atîtea deschideri sau „ferestre” pentru cunoaşterea şi impunerea Clujului în conştiinţa publicului cititor din România. Prin varietatea temelor abordate, prin noutatea informaţiei şi modul de a o pune în pagină, cartea prof. Mircea Popa n-ar trebui să lipsească din biblioteca fiecărui clujean dornic să afle noutăţi despre oraşul în care trăieşte.

Ioan BOJAN