Cărţile clujenilor. Ilie Rad, O călătorie în ţara Kangurului

O călătorie în ţara Kangurului (Ed.Tribuna, 2012) este cea mai spectaculoasă carte a lui Ilie Rad. Nu numai pentru că e vorba de relatarea unei călătorii în ţinutul exotic de la antipozi, în Australia, dar şi pentru că el amalgamează aici toate genurile jurnalistice, într-un mixaj plin de francheţe, culoare, vervă stilistică. E vorba de reportajul de călătorie, de interviu, de cronica literară, cea de expoziţie de artă, de istoria presei, fişa biografică, portretul, reportajul de teren şi albumul fotografic. Cartea e scrisă în urma unei călătorii efectuată de autor împreună cu soţia sa, în lunile iunie-iulie 2009, la Melbourne şi Sydney, ca invitaţi ai unei familii de prieteni. Vizitele făcute în mai multe oraşe şi împrejurimile lor, ca şi oamenii pe care i-a cunoscut prin intermediul Bisericii şi a Departamentului Românesc al Grupului Etnic de Radio din Australia, s-au soldat cu o serie de impresii pe care le-a aşternut pe hîrtie imediat la sosire, destinîndu-le ziarului „Făclia”, unde au şi apărut în serial. Acum, ele sînt reunite într-o carte de sine stătătoare, prilejuită şi de sosirea în oraşul nostru a Aneimaria Beligan, cea mai importantă scriitoare a noastră care trăieşte în Australia, autoare de proză modernă, de o expresivitate aparte. Lansarea cărţii acesteia şi a celei a lui Ilie Rad oferă prilejul iubitorilor de carte să pătrundă deodată cu experimentaţii lor autori în lumea fascinantă a sudului geografic, acolo unde omul a creat o civilizaţie foarte înaintată, supusă unor rigori morale demne de toată lauda, care nu pot fi transplantate din păcate şi în unele din ţările bătrînei Europe. Locul central al cărţii este acordat discuţiilor cu Anamaria Beligan şi cu mama ei, traducătoarea Dana Lovinescu, discuţii care îi prilejuesc autorului o bună cunoaştere a oamenilor şi a locurilor. Tot aici îl cunoaşte pe jurnalistul Eugen G. Ionescu, om de radio şi de presă, plecat din ţară în 1965, care, în 1990, a intrat în clădirea CC al PCR din Bucureşti, recuperînd o serie de documente, între ele numărîndu-se şi o agendă personală de lucru a lui Nicolae Ceauşescu, ale cărui însemnări sînt comentate de Ilie Rad sub titlul O zi din viaţa lui Nicolae Ceauşescu. Senzaţională este şi prezenţa acestuia din urmă, însoţit de Leana lui, la un spectacol cu piesa Petru Rareş la Teatrul unde era director Horia Lovinescu, căruia ea i-ar fi spus în pauză cu arţag: „Bine, tovarăşu Lovinescu, da-n piesa dumitale nu se vede rolul clasei muncitoare în făurirea istoriei!” Ca un adevărat specialist în istoria presei, Ilie Rad reconstituie din presa australiană vizita pe care Ceauşescu a întreprins-o în Australia în aprilie 1988, reproducînd (şi comentînd) atît articolele cumpărate de ai noştri, deci laudative, cît şi relatările dure ale presei obiective. Şi, ca să rămînem tot în perimetrul politic, Ilie Rad a adus cu sine spre a le dezvălui celor din ţară două interesante interviuri cu Regele Mihai I, luate la Versoix de către publicistul român din Australia, Eugen G. Ionescu, a căror lectură este deosebit de instructivă. Din paginile „jurnalului australian” al lui Ilie Rad mai merită a fi consemnate vizita la expoziţia Salvador Dali, la expoziţia dedicată pieirii oraşului Pompei, vizitele la Parlamentul Statului Victoria, la Opera din Sydney, la redacţia revistei „Iosif Vulcan” din Wollongong a lui Ioan Miclău sau la Biserica Ortodoxă Română „Sfinţii Petru şi Pavel” din Melborurne, unde a luat act de strădaniile meritorii ale comunităţii româneşti de a-şi păstra identitatea şi de inimosul lor paroh. Cu totul remarcabile sînt contribuţiile sale de istorie literară sau de istoria presei, întrucît Ilie Rad reconstituie cu maximum de probitate destinul unui scriitor român ajuns pe teren australian, Lucian Boz (1908-2003) şi activitatea literară a Aneimaria Beligan, publicînd în premieră corespondenţa lui Lucian Boz cu Ioan Miclău sau aceea cu Horia Groza, un alt bun prieten al lui Lucian Boz, în care ecourile vieţii literare româneşti pot fi descoperite la tot pasul. Şi ca tacîmul să fie complet, istoricul literar, reporterul şi jurnalistul Ilie Rad devine şi un stimabil istoric de presă, prezentînd românilor, pentru întîia oară, presa românească literară şi religioasă care apare în Australia, începînd cu publicaţia Parohiei Ortodoxe din Melbourne, „Altarul străbun”, cu suplimentul ei cultural-istoric, „Facla”, cu revista literară „Iosif Vulcan” a lui Ioan Miclău, român originar din Gepiu-Bihor, strămutat aici cu acelaşi dor de ţară şi literatură în limba naţională, ca mulţi alţi români risipiţi prin lume. Şi, ca notele de călătorie să fie împlinite, autorul ne oferă şi o mostră de comentariu literar nu numai la cărţile Aneimaria Beligan, ci şi la cartea lui Dan C. Mihăilescu Despre Omul din scrisori Mihai Eminescu, dovedind că românul chiar cînd pleacă peste ţări şi mări duce cu el de acasă ceva din moştenirea de preţ a spiritualităţii noastre, o carte despre Eminescu, cum e cazul celei de faţă. Prin toate aceste dezvăluiri, reporterul şi jurnalistul Ilie Rad te ţine cu sufletul la gură, prin evenimentele relatate, comentariile suculente, descoperirile de senzaţie, asociaţiile explozive, cunoştinţele de adevărat filolog, istoric literar şi istoric de presă, şi nu în ultimul rînd prin ineditul excepţional al situaţiilor. De la cartea lui Sadoveanu despre Australia, cititorul român n-a mai cunoscut o asemenea revărsare de narativitate, de ritm sincopat şi mozaic de bună calitate ca în volumul de faţă, care îl plasează pe autorul său în rîndul marilor exploratori de suflete şi conştiinţe umane.

Mircea POPA