Cărţile clujenilor

Tribuna şi Tribuniştii. Necesară întoarcere în timp

Pentru Constantin Cubleşan, la cei aroape 80 de ani ai săi (n. 16 mai 1939), lectura şi scrisul sunt la ordinea zilei. Mă gândesc de exemplu la o carte precum Pasiunea lecturii, mă gândesc şi la un alt titlu emblematic cum este Lectura – profesie şi delectare, lecturi care duc la alte şi alte titluri, cărţi interesante ideatic şi de citit.

Este cazul şi celui mai recent titlu, Tribuna şi Tribuniştii. Întoarcere în timp, carte ce se recomandă singură. Pentru că întoarcerea în timp propusă de autor, era necesară, era aşteptată de mai multă vreme, mai ales că scrisul lui Constantin Cubleşan abordează figuri de marcă ale publicaţiei clujene. Sunt nume importante ale spiritualităţii noastre, oameni care au scris şi scriu istoria galonatei publicaţii clujene Tribuna.

27 sunt scriitorii asupra cărora Constatin Cubleşan se opreşte cu atenţie, 27 de portrete plusul oferindu-l incusiunea în epoca modernă a revistei, luând începutul lui 1957 ca an al apariţiei noii serii. Cu o menţiune care se ipune de la bun început, “Apariţia Tribunei era de fiecare dată un eveniment. Paginile miroseau încă a tuş tipografic (…) La Cluj, în anii aceia era absolut necesară o asemenea revistă care să dubleze sarcinile Stelei. Intelectualitatea clujeană, oamnii de ştiinţă, universitarii nu aveau unde să se exprima publicistic, n-aveau unde să-şi publice lucrările, să fie prezenţe vii în dinamica societăţii (…) Primul Colegiu al revistei arăta destul de bine, deşi era mult prea sumar, aşadar Ioanichie Olteanu – redactor şef, acad. Ion Agârbiceanu, Valeriu Bologa, Ioana Ceterchi, Victor Cheresteşiu, Aurel Ciupe, Dumitru Isac, ID Muşat, Iosif Pervai, Sigismund Toduţă, Mircea Zaciu (…) Important a fost faptul că în paginile revistei s-au impus repede un număr însemnat de scriitori”.

Revin la cartea cu autori. Constantin Cubleşan se opreşte asupra întemeietorului Ioanichie Olteanu,urmând Ion Agârbiceanu (“Sfânt părinte al literaturii”), Nicolae Mărgeanu, profesorul Valeriu Bologa, Ion Lungu, Ion Oarcăşu, Vasile Rebreanu, Alexandru Căprariu sau arta de a fi boem, profesorul Mircea Zaciu, Miron Scorobete /”visând la o Dacie edenică”), Grigore Beuran, Ana Blandiana (“umilinţă şi fericire”), Dumitru Isca (“profesorul taciturn şi rigid”), Ion Rahoveanu maestrul, Ioan Alexandru, profesorul Iosif Pervain, Romulus Rusan (“poetul de reportaje”), Teofil Buşecan, Radu Stanca (“tragicul trubadur”), Negoiţă Irimie (“prietenul sportivilor”), Radu Enescu (“cel mai frumos din oraş”), Dumitru Mircea, Domiţian Cesereanu, Ion Maniţiu (“un om de teatru”), Teohar Mihadaş, Augustin Buzura (“rememorări şi introspecţii”), Mircea Vaida (“voevodal”) şi nu în ultimul rând câteva referinţe despre… Constantin Cubleşan.

Cartea interesează şi pentru capitolele Pasageri în redacţie, respectiv Colaboratori. În primul îi regăsim pe Pavel Aioanei, Monica Lazăr, Ştefan Bitan, Vasile Voia, Sergiu Pavel Dan fiul, Ion Arcaş, Iancu Tiberiu, Vasile Grunea, Liviu Petrina, graficienii Alfred Grieb, Mircea Vremir, Liviu Florian, Laurenţiu Buda, A. Surugiu, Niki Kruch, Leoinid Elaş, Paul Sima, respectiv acad. Constantin Daicoiviciu, Crişan Mircioiu, George Sbârcea, Romulus Ladea, Mircea Ţoca, Negoiţă Lăptoiu, între colaboratorii constanţi.

Ca o posibilă concluzie vă propun câteva rânduri doar: “Tribuna n-a fost – cum mai cred unii şi acum – numai o revistă în polemică cu toate publicaţiile (din Capitală, în speţă), ci şi o revistă care a coagulat în jurul ei generaţii de tineri scriitori de oriunde”, idee la care subscriem fără rezerve.

Demostene ŞOFRON