Care-o (mai) fi rostul Spaţiului Schengen?!

Ilie CĂLIAN

N-am înţeles pînă acum care este rostul real al Spaţiului Schengen, din moment ce, în graniţele sale, sînt cuprinse şi o parte din statele Uniunii Europene (dar nu toate! – cazurile României şi Bulgariei), dar şi state europene care nu fac parte din UE (dar, evident, nu toate). Ex-plicaţiile privitoare la libera circulaţie a persoanelor şi mărfurilor nu rezistă, de vreme ce nu există un sistem unic de apartenenţă la structuri comune (economice, politice, juridice ş. a.). Mie mi s-a părut a fi mai degrabă o “jmecherie” a ţărilor mai bine instalate la frîiele deciziei, pentru a-i şantaja, din cînd în cînd, pe cei care “fac prostii”, adică îşi îngăduie să reziste la anumite presiuni. Desigur, nu ignor – în cazul României şi Bulgariei – situaţii aparte: graniţa României cu Republica Moldova, respectiv a Bulgariei cu Turcia, pe unde pot intra feluriţi nepoftiţi în ţările bogate din Vestul şi Nordul Europei.

Iată, însă, că valurile de emigranţi din Orientul Apropiat – urmînd celui din Nordul Africii – pune în discuţie esenţa Spaţiului Schengen. Au fost mai întîi, spuneam, cei din Nordul Africii (în special cei “fericiţi”ca urmare a “Primăverii arabe”, că au scăpat de tirania libianului Gadhafi). S-a dovedit că Sudul mediteranean al Spaţiului Schengen – adică Spania, Italia şi Grecia – este mult mai permeabil decît părea. Apoi, dezastrele din Orientul Apropiat – “încoronate” de aşa-zisul califat, Statul Islamic – au demonstrat că şi Turcia este ameninţată nu doar ea însăşi, ca ţară vecină, dar şi ca punct de plecare spre Vest. E adevărat, de mai multă vreme Bulgaria ridicase un gard de sîrmă ghimpată la graniţa sa cu Turcia, iar Ungaria a procedat recent la fel, la graniţa cu Ser-bia. Cu sau fără garduri, Spaţiul Schengen nu mai valorează doi bani în faţa acestor imigranţi. Interesant mai este un fapt: în faţa valului de refugiaţi, “marii” din UE şi Spaţiul Schengen au uitat de apartenenţa la acest “club” al liberei circulaţii, impunîndu-le tuturor principiul acceptării de cote de refugiaţi. Mai mult: refugiaţii vor putea să circule liber în Spaţiul Schengen, dar românii – nu.

Am ascultat şi citit felurite păreri şi rezultate ale unor son-daje de opinie, care ar arăta că românii ar fi foarte toleranţi faţă de refugiaţi. În vorbe, desigur. Cel mai vehement oponent al acceptării de către România a unei cote de refugiaţi este fostul preşedinte al României, Traian Băsescu. Zice acesta că România nu ar trebui să primească imigranţi: “Nu este jocul nostru, nu este problema noastră, nu noi sîntem magnetul pentru aceşti oameni. (…) Noi nu reuşim să integrăm minori-tatea romă de atîţia ani.” Şi, ca să fie mai clar, Băsescu dezvăluie un secret. Anume, că atunci cînd unii occidentali au bombardat Libia, România (adică el) ar fi avertizat: “Nu distrugeţi dictatura din Libia, pentru că reversul va fi un haos”. Nu ştiu de va fi fost aşa cum zice el: curajul său se manifesta doar împotriva lui Putin…

Sigur, ne putem întreba dacă pălăvrăgelile lui Băsescu despre Rusia şi Spaţiul Schengen vor fi avut vreun folos pentru România. Mai degrabă – nu. Şi, în orice caz, la această oră, discuţia este inutilă: ori sîntem, ori nu sîntem în Spaţiul Schengen, noi, românii, nu vom fi foar-te stresaţi de refugiaţii musulmani din Nordul Africii şi Orientul Apropiat: nu pentru că ne-am (o)feri sau nu, ci pentru că aceştia nu prea au “treabă” cu noi. Aşa cum am mai scris, de-a lungul timpului, pe unii i-a interesat să meargă spre Bizanţ, iar pe alţii spre Roma (cu ceva popasuri prin Viena, Berlin, Paris) – dar nu să se apuce să jefuiască ceva pe la noi – că n-ar fi avut ce – şi nici să-nveţe străbunele noastre meserii şi obiceiuri mioritice. Astăzi – la fel!

E adevărat, însă, că a închide cu totul granitele României este absolut similar cu a aplauda Spaţiul Schengen sau alte restricţii pentru români. Adică, să cerem deschiderea Spaţiului Schengen pentru românii şi ţiganii noştri, dar să-l închidem pentru toţi alţii?! Nu zic că asta s-ar abate de la toate principiile cu care ne place să ne lăudăm ca “buni români” şi “buni creştini” şi “democraţi euroatlantici”: pur şi simplu, este imposibil.

Dar – veţi întreba retoric – americanii de ce nu şi-au deschis graniţele, ca să preia vreo trei-patru milioane de refugiaţi, la cît e de mare America?! De ce?! De-aia! Pentru că SUA sînt SUA! E adevărat, după tot mai multe informaţii, nu doar Al Quaida, dar şi Califatul Islamic ar fi crescut tot în “creşele” CIA. Însă, pînă în SUA, oricum te–ai întoarce, trebuie să treci un ocean…