Candidatura municipiului Cluj-Napoca la statutul de Capitală Culturală Europeană – 2020

Punctele tari în privinţa candidaturii municipiului Cluj-Napoca la statutul de Capitală Culturală Europeană, pentru anul 2020, sînt activitatea culturală intensă – oraşul fiind al doilea după Bucureşti din acest punct de vedere -, multitudinea instituţiilor de profil, ofertele diversificate, realizările recunoscute la nivel internaţional ale universităţilor, precum şi valorosul patrimoniu arhitectural urban.

O analiză Swot realizată de Compania Art Act, în colaborare cu Primăria Cluj-Napoca, relevă aceste avantaje pe care le are municipiul, evidenţiind că valorificarea lor plenară este în măsură să aducă rezultatele dorite în privinţa candidaturii sale pentru a găzdui, timp de un an, în 2020, ample suite de manifestări culturale de talie europeană.

Studiul evidenţiază, totodată, potenţialul economic de care dispune oraşul, programele de impact ale centrelor de cercetare şi dezvoltare tehnologică şi inovativă şi ale filialelor unor prestigioase instituţii culturale naţionale, precum Academia Română, Uniunile Scriitorilor, Artiştilor Plastici şi Compozitorilor. Evenimentele culturale din spaţii neconvenţionale – Fabrica de Pensule, cluburi, cafenele, pieţe publice – sînt, la rîndul lor, esenţiale în evidenţierea pluralităţii manifestărilor cotidiene, la fel şi extinderea zonelor pietonale şi folosirea lor ca spaţii pentru derularea unor festivaluri, spectacole, sau concursuri menite să lărgească mereu orizontul cunoştinţelor despre valorilor materiale şi spirituale create de-a lungul istoriei.

Desigur, Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), care a împlinit, în 2011, un deceniu de desfăşurare prestigioasă, şi cel mai longeviv festival muzical clasic – “Toamna muzicală clujeană” (46 de ani) – cărora li se alătură Festivalul Filmului de Comedie, Festivalul multiculturalismului, Zilele municipiului, Festivalul Mozart, conferă deja oraşului un statut european.

În acelaşi timp, planificarea programelor, prin cele şapte comisii sectoriale constituite la nivelul Asociaţiei Cluj-Napoca 2020 Capitală Culturală Europeană, care are personalitate juridică, constituite un atu important în susţinerea candidaturii.

Analiza evidenţiază, totodată, stabilitatea parteneriatelor – oraşul fiind înfrăţit cu 20 de mari centre urbane din întreaga lume – dar şi asigurarea diversităţii etnice culturale prin Teatrul Naţional, Opera Română de Stat, Teatrul Maghiar,

Opera Maghiară de Stat, Teatrul de Păpuşi, cu secţii în limba română şi maghiară, precum şi prin Centrele Culturale Francez, German, Italian, Britanic şi American. Şi din punct de vedere religios oraşul Cluj-Napoca are o caracteristică distinctă, fiind cel mai divers din Europa în privinţa confesiunilor. De asemenea, la Cluj-Napoca îşi desfăşoară activitatea Consulatele Franţei, Italiei, Olandei şi Ungariei.

Pe de altă parte, studiul aduce în atenţie şi punctele slabe, pentru a căror eliminare trebuie să se insiste începînd cu anul 2012. Astfel, autoritatea care gestionează evenimentul nu are suficientă vizibilitate pe plan local şi internaţional, gradul de informare a cetăţenilor este încă scăzut, organizaţiile culturale independente se implică prea timid, iar instituţii precum Filarmonica de Stat “Transilvania”, Muzeul de Istorie a Transilvaniei şi Academia de Muzică “Gheorghe Dima” nu au un sediu propriu sau funcţionează în sedii neadecvate. Creează dezavantaje migrarea actorilor culturali spre Capitală şi străinătate, numărul redus de specialişti în domeniul administrării culturale, lipsa capacităţii de auto-administrare a creatorilor, competitivitatea care înlocuieşte colaborarea, insuficienţa resurselor financiare pentru încurajarea tinerilor creatori, audienţa redusă pentru evenimentele culturale – raportat la dimensiunile oraşului şi cei peste 300.000 de locuitorii -, lipsa unui program cultural permanent (activităţile sînt reduse în timpul verii), dar şi numărul relativ scăzut de evenimente cu o pregnantă dimensiune europeană.

Analiză enumeră printre ameninţările care pot surveni în strategia pentru adjudecarea titlului de Capitală Culturală Europeană atît nerealizarea obiectivelor propuse, posibilitatea apariţiei unor disensiuni ca urmare a numărului mare de actori implicaţi, concurenţa oraşelor Timişoara, Iaşi, Braşov şi Alba-Iulia, cît şi interesul scăzut al terţilor pentru sprijinirea iniţiativei, neobţinerea la timp a resurselor financiare necesare, focalizarea aproape exclusivă asupra culturii “instituţionalizate” care consumă bugete mari, neimplicarea cetăţenilor oraşului, precum şi lipsa de cooperare între actori culturali locali şi europeni.