Bullying-ul, un fenomen care ia amploare

Faptul că fenomenul bullying-ului este tot mai frecvent în școlile românești, nu mai este o noutate, iar cifrele sunt chiar îngrijorătoare, arătând că unul din doi copii cade victimă abuzurilor comise de alți colegi. Specialiştii au atras atenţia, nu o dată, asupra necesității unor măsuri urgente pentru diminuarea acestor cazuri cu riscuri majore asupra sănătății mintale a copiilor abuzați.

În acest sens, mai mulţi parlamentari propun modificarea Legii educaţiei cu prevederi referitoare la comportamentele de bullying, menţionându-se că antepreşcolarii, preşcolarii, elevii şi cadrele didactice vor beneficia de consiliere psihologică gratuită şi vor fi protejaţi în spaţiul şcolilor de autorităţile responsabile cu ordinea publică.

Proiectul parlamentarilor mai stabileşte definiţia bullying-ului drept o formă de manifestare a violenţei şi se defineşte ca un comportament abuziv, realizat în mod repetat cu intenţie directă sau indirectă, conducând la prejudicierea fizică şi /sau psihică a victimei prin rănire, persecuţie, intimidare sau prin alte fapte, manifestându-se prin mai multe forme – verbal, emoţional, relaţional şi fizic – atât în mediul fizic, cât şi în cel virtual.

Suntem pregătiţi să facem faţă acestui fenomen?

Unii psihologii clujeni atrag atenţia că măsurile pentru prevenirea acestui fenomen trebuie într- adevăr sporite, pentru că bullying-ul creşte în frecvenţă.

“E un fenomen de care suntem mai conștienți din două motive: suntem mai buni în a-l identifica, înainte nu știam exact să îl măsurăm, acum il putem măsura. Suntem mai conştienţi de el și din cauza faptului că oarecum crește în frecvență, ca urmare a faptului că cultura școlară nu a fost pregătită pentru a face față acestui fenomen, pentru a-l controla. Cele două motive combinate fac ca acest fenomen să fie extrem de vizibil în spațiul public. Cred că măsurile pentru prevenirea lui trebuie sporite. Este clar că școlile din România trebuie ca, în cultura lor organizațională, să aibă mecanisme specifice de prevenție şi de abordare a bullying-ului atunci când el apare și trebuie să fie explicit precizat în regulamentele școlilor, în evaluările pe care le au elevii la școală”, a declarat pentru Făclia de Cluj, psihologul Daniel David, prorector al UBB Cluj.

Mai greu de pus în aplicat

În opinia unor politicieni clujeni, pentru a preveni acest fenomen şi a lua măsuri, trebuie, în primul rând, să avem o legislaţie clară, Nu este însă suficient. “Avem un fenomen care este o realitate în societate și nu îl putem ignora și, desigur, cred că trebuie reglementat. Problema este însă cum pui în practică lucrurile, pentru că de exemplu dacă este nevoie de consilieri psihologici, aceștia sunt foarte puțini, unul la 800 elevi. Noi, în Legea bugetului de stat și în repetate rânduri, în comisii și în plen, am susținut dublarea numărului de consilieri școlari, am avut și intervenții pe această temă, dar din păcate Guvernul și majoritatea parlamentară nu au fost de acord, inițiativele fiind respinse. Deci, chiar dacă va trece orice propunere de modificare, va fi greu de pus în practică, dacă nu o coroborăm cu alte aspecte”, a declarat parlamentarul Sorin Moldovan, membru în Comisia de Educaţie a Camerei Deputaţilor.

Tocmai de aceea, el propune în primul rând, dublarea consilierilor psihologici. „Cred că ar trebui să fie unul la patru sute, este măcar decent. De asemenea, ar fi necesară şi implicarea autorităţilor locale în campanii, acţiuni de preventie”, a mai spus Sorin Moldovan.

Acţiuni de prevenire ale poliţiştilor clujeni

La Cluj-Napoca, de bine, de rău, autorităţile locale promovează de aproximativ şase ani o serie de activităţi pentru prevenirea acestui fenomen în şcoli. “Activitățile au început acum aproximativ șase ani, când în urma unor sesizări privind apariția fenomenului de bullying în școli, polițiștii Biroului de Analiză și Prevenire a Criminalității Cluj au început să organizeze și să desfășoare astfel de activități cu elevii. Activitățile de prevenire a bullying-ului se desfășoară în cadrul Campaniei 10 pentru siguranță”, a declarat pentru Făclia de Cluj, agent șef principal de poliție, Traian Morar, purtătorul de cuvânt al IPJ Cluj. Reprezentanţii IPJ Cluj mai subliniază că, din păcate, de multe ori, bullyng-ul nu este luat în serios nici măcar de către profesori. „Pentru ca acest fenomen să fie mai uşor de înţeles, noi am ales o variantă de lucru comparativă- ce înseamnă bullying și ce înseamnă violență. Foarte puțină lume știe, de altfel, că acest fenomen are aceleași forme de manifestare ca violența, atâta doar că există câteva particularități și anume: că agresorul din bullying este mereu același, iar victima este mereu aceeași sau aceiași copii, cei mai slabi din grupul respectiv, în timp ce violența poate apărea și se manifestă oricând în baza unui conflict spontan și în care poate fi implicat oricare dintre elevii grupului respectiv. O altă particularitate este faptul că bullying-ul are un caracter repetitiv la adresa aceleiași victime, iar nivelul de intensitate poate să inducă celor din jur sau profesorilor sentimentul că e o glumă între copii. Dacă nu sesizezi aceste particularități și diferențe dintre cele două fenomene, riști să scapi din vedere aspecte importante și lucrurile să se agaveze”, a mai spus Traian Morar.

La limita legii

Pe de altă parte, din păcate, bullying-ul se situează la limita legalității şi poate fi greu sancţionat.

„Se situează la limita legalităţii, nu prea ai cum să mergi cu o sancțiune contravențională sau să îmbrace forma penalului ca și violență. (…)Ar trebui ca și specialiști din alte domenii să se implice, fie că sunt ONG-uri, fie că sunt alte instituții, ar trebui ca şi cadrele didactice să fie pregătite să recunoască fenomenul pentru că aici este cheia, bullying-ul nu este recunoscut”, a adăugat Traian Morar.

Anca M. Colibăşanu