Bucate tradiționale din satele clujene, într-o inedită expoziție de fotografie etnografică

Mâncarea țăranului român era în strânsă legătură cu sărbătorile religioase, perioadele de post sau de dulce, dar se ținea cont și de anotimp.

Femeia era și este și acum cea care avea în grijă gospodăria. Pe lângă ogradă, se ocupa de copii, întreținea curățenia, dar pregătea și bucatele. Din mâncarea de zi cu zi nu lipsea zama (ciorba). Primăvara și la începutul verii se făcea zamă din urzici sau alte verdețuri. La Orman, județul Cluj, se făcea zamă de limbariță, o plantă care crește, de obicei, în zonele mai umede. Acest preparat se mânca alături de învârtituri, niște plăcinte care se coceau pe lespede.

„Să frământă din fărină albă de grâu, să pune un pic de broză ca să crească, să dospească, să adaugă sare șî apă. Aluatu’ să frământă vârtos, ca să le poți întinde pă masă cu sucitoarea”, aflăm de la Aurora Cosma, președintele Asociației folclorice „Tradiții Ormănene”.

După ce aluatul a fost frământat, se pregătesc plăcintele. „Să ie aluat așă, cât un pumn, să întinde subțâre, pă masă, după care să unje cu on pic de oloi, să răsucește aluatu’, apoi să întinde din nou cu sucitoarea, după care să coace pă lespede. Lespedea vine unsă, se pune învârtitura la copt și să stropește cu un pic de oloi, ca atuncea, când o întorci pă ceie parte, să aibă față, să fie rujată. Să desprinde tătă bine în foiță, după ce îi gata de copt. Îi o bunătate!”

Găluștele (sarmalele) în frunze de potbal, plăcintele unse cu groștior (smântână), mămăliga în pături, colacii în prapori sau zama de limbariță sunt doar câteva dintre bucatele care prezintă specificul și bogăția gastronomiei tradiționale clujene, cu variante de la o subzonă etnografică la alta. Unele preparate au un puternic substrat ritualic și simbolic, altele sunt specifice vieții pastorale, toate fiind strâns legate de materia primă avută la îndemână, de specificul ocupațiilor, de calendarul religios și de anotimpuri.

O inedită incursiune în gastronomia tradițională a satelor clujene este prilejuită de expoziția de fotografie, intitulată sugestiv „Poftiți la masă!”. Deschisă publicului în perioada 19-30 iulie 2022, la Biblioteca Județeană „Octavian Goga” din Cluj-Napoca (Calea Dorobanților nr.104), expoziția este organizată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj (CJCPCT Cluj), împreună cu Biblioteca Județeană „Octavian Goga”.

Sunt prezentate zeci de imagini din bogata arhivă de fotografie etnografică a CJCPCT Cluj, semnate de: Adriana Andrei, Darius Echim, Ioan Bruchental, Nicu Cherciu, Marius Romilă, Radu Pădurean și regretatul Mircea Cîmpeanu. Fotografiile au fost realizate între anii 2012 și 2022, în timpul acțiunilor de cercetare pe teren sau a reconstituirilor organizate de instituția clujeană de cultură, împreună cu grupuri de săteni care își prețuiesc moștenirea, interesați de păstrarea și transmiterea acesteia. Periplul culinar poartă privitorul prin întregul spațiu etnografic clujean, de la Dealurile Clujului, Valea Someșului Mic, la Câmpia Transilvaniei sau zona montană. Proiectul este derulat de consultanții artistici Consuela Bendea și Adriana Andrei.

Așadar, sunteți așteptați să treceți pragul Bibliotecii Județene „Octavian Goga, să vizitați expoziția de fotografie etnografică, intitulată sugestiv „Poftiți la masă!” și să descoperiți tradițiile culinare clujene, cu rețete transmise din generație în generație, o adevărată porție de cultură și istorie!

Grigore SÂMBOAN
consultant artistic, CJCPCT Cluj

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut