Boom de căsătorii între evrei şi musulmani

L’Espresso

În fiecare an, peste o mie de cupluri din Israel sfidează prejudecăţile, dificultăţile şi antagonismul secular dintre societatea islamică şi cea evreiască, pentru a se căsători. Legislaţia în vigoare în prezent în Israel permite căsătoria doar în cadrul uneia dintre cele 12 comunităţi religioase recunoscute – evreiască, musulmană, druză şi nouă alte confesiuni creştine diferite. Deşi statul evreu recunoaşte acum, dar în cazuri foarte rare, uniunile civile între persoane fără religie, pentru alţii această posibilitate nu există. Cuplurile mixte trebuie să recurgă la o stratagemă – să se căsătorească în străinătate, determinînd ulterior recunoaşterea căsătoriei lor către statul Israel.

Acest fenomen este în continuă creştere. Anul trecut, uniunile între persoane de religii diferite s-au cifrat la 1.200, o creştere de 15% faţă de anul precedent. Dintre acestea, aproape jumătate au fost între musulmani şi evrei, în pofida campaniilor de presă periodice, organizate de curentele cele mai conservatoare, care descurajează căsătoriile mixte.

Destinaţia predilectă pentru căsătoriile în străinătate este Ciprul: în fiecare an, piaţa centrală din Larnaca devine scena neobişnuită a unor nunţi în masă. Chiar şi agenţiile de voiaj s-au dotat în acest scop, intuind afacerea: “pachetul de nuntă” în insula mediteraneană, care include ceremonia civilă, costul actelor, hotelul şi cina la lumina lumînărilor pentru tinerii căsătoriţi, este disponibil în aproape toate agenţiile din Tel Aviv. Costul mediu este echivalentul a aproape 800 de euro. După căsătorie drumul este încă spinos, dificultăţile fiind mai ales birocratice.

Curtea Supremă israeliană, în conformitate cu o lege în vigoare din anii “60, stabileşte valabilitatea căsătoriilor civile în străinătate, care trebuie însă să fie recunoscute printr-un proces ce durează în general mai bine de un an. În această perioadă cuplul se află oficial “în curs de investigare”, pentru a stabili autenticitatea uniunii. Totul se complică odată cu naşterea copiilor.

“Şi noi ne-am căsătorit în Cipru. Situatia kafkiană a început odată cu naşterea fiicei noastre, Hili, în 2009. Nefiind eu nici israeliană şi nici de credinţă mozaică, statul Israel nu a dorit ca fiica mea să poarte numele de familie al tatălui, deşi soţul meu recunoscuse fata şi ne-am căsătorit în mod corespunzător. Am fost obligaţi să ne supunem unui test ADN. Primul certificat de naştere al lui Hili nu include nici numele tatălui, nici naţionalitatea, ci numai numele meu de familie. Timp de opt luni, Hili a fost apatridă şi nu am putut părăsi ţara”, explică scriitoarea italo-marocană Anna Mahjar-Barducci, căsătorită cu un cetăţean israelian.

În urmă cu cîteva luni, cotidianul liberal-democrat Ha’aretz – prin editorialele semnate de Gideon Levy – a cerut din nou, printr-o campanie de presă aprinsă, introducerea uniunilor civile şi între persoane de altă religie. Potrivit Ha”aretz, lipsa unei legislaţii privind căsătoria civilă este legată de influenţa crescîndă a iudaismului cel mai radical asupra politicii naţionale, care în perioada guvernării Netanyahu s-ar fi intensificat. Drept mărturie în acest sens, ziarul citează articole publicate periodic în presa mai conservatoare, în care se dezaprobă căsătoriile mixte, chiar celebre. De exemplu, recenta căsătorie – celebrată printr-o ceremonie ecumenică – dintre fiica fostului preşedinte al SUA, Bill Clinton, Chelsea Clinton, metodistă, şi finanţistul Marc Mezvinsky, descendentul uneia dintre familiile evreieşti americane cele mai elevate social. Sau criticile aduse top modelului israelian Bar Refaeli, ani de zile legată sentimental de actorul american (de credinţă catolică), Leonardo Di Caprio.

Mai presus de toate, însă, Ha’aretz aminteşte recentele spoturi împotriva căsătoriilor mixte difuzate pe YouTube şi Facebook de organizaţia “Masa”, care colaborează cu guvernul isreaelian pentru întoarcerea acasă a tinerilor din diaspora. “Dacă te căsătoreşti cu o non-evreică eşti pierdut – se spunea în spot. Peste 50% din tinerii din diaspora sînt asimilaţi. Dacă cunoşti un tînăr evreu care locuieşte în străinătate, sună-ne: împreună vom întări legătura sa cu Israelul”.

Reacţia organelor de presă, printre care şi cotidianul pro-guvern Jerusalem Post, a fost tranşantă: “Acest spot este scandalos. Trebuie eliminat imediat”. Durata campaniei de presă împotriva “deiudaizării” a fost de zece zile.