Bodu cere verificarea fondurilor publice alocate BOR; Patriarhia: Banii sînt verificaţi anual de Curtea de Conturi

Europarlamentarul Sebastian Bodu a solicitat miercuri Curţii de Conturi a României să examineze “posibilitatea de a dispune un control asupra tuturor fondurilor publice, din bugetul central sau din bugetele locale, direcţionate către Biserica Ortodoxă Română (BOR) în ultimii 5 ani cel puţin”.

În replică, purtătorul de cuvînt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica, afirmă că sprijinul financiar primit de unităţile bisericeşti de la bugetele publice, locale şi centrale este verificat, anual, de Curtea de Conturi.

Într-o declaraţie acordată, miercuri, AGERPRES, Stoica a declarat că europarlamentarul Sebastian Bodu este dezinformat cînd cere Curţii de Conturi “să dispună un control asupra tuturor fondurilor publice, din bugetul central sau din bugetele locale, direcţionate către Biserica Ortodoxă Română (BOR) în ultimii 5 ani cel puţin”.

“Ne surprinde că domnul europarlamentar Bodu nu are cunoştinţă de această situaţie, care este aceeaşi de 23 de ani. Curtea de Conturi verifică, de 23 de ani, sprijinul financiar primit de unităţile bisericeşti de la bugetele publice, locale şi centrale. În fiecare an Curtea verifică felul în care au fost utilizaţi banii, de aceea există inclusiv norme metodologice stabilite şi de Secretariatul de Stat pentru Culte şi de Ministerul Finanţelor Publice despre felul în care se oferă sprijinul financiar potrivit legislaţiei româneşti în vigoare”, a spus purtătorul de cuvînt al Patriarhiei Române.

El a subliniat că “Biserica prezintă contribuabililor situaţia donaţiilor şi contribuţiilor benevole, pentru care există, în primul rînd, auditul fiecărei eparhii, episcopii şi apoi totul se prezintă credincioşilor de către Consiliul parohial, care, totdeauna verifică utilizarea fondurilor şi aprobă anumite lucrări care se fac la biserică”. “Deci nu există din acest punct de vedere nici un dubiu. Domnul europarlamentar Bodu este dezinformat, dacă se ia după relatările din anumite media”, a mai spus preotul.

Europarlamentarul Sebastian Bodu a solicitat, miercuri, Curţii de Conturi a României să examineze “posibilitatea de a dispune un control asupra tuturor fondurilor publice, din bugetul central sau din bugetele locale, direcţionate către BOR în ultimii 5 ani cel puţin”. “Motivul pentru care vă adresez această scrisoare deschisă, în calitate de europarlamentar, este acela că, potrivit relatărilor mass-media, de-a lungul ultimilor 23 de ani, sume foarte mari de bani au fost alocate de către stat către BOR, în special pentru construcţia de biserici, astfel încît, potrivit unor statistici, s-au construit peste 4.000 de lăcaşe de cult, în condiţiile în care s-au construit, în aceeaşi perioadă, 0 şcoli, 0 grădiniţe şi 0 spitale publice”, precizează Bodu.

Potrivit europarlamentarului PDL, “în acest context Curtea de Conturi este singura în măsură să facă un astfel de calcul care apoi să fie livrat publicului în serviciul căruia Curtea se află, sub forma informaţiei comprehensibile şi exhaustive”. “În ceea ce priveşte modul cum BOR a folosit aceşti bani, consider că, deşi nu este instituţie publică, atîta vreme cît este finanţată şi din bani publici, biserica va trebui şi ea să prezinte publicului informaţii cu privire la modul cum a folosit aceşti bani. Nu este o chestiune de ingerinţă în modul cum BOR îşi gestionează patrimoniul, ci doar o simplă cerere de informate cu privire la valoarea sumelor primite, pe de-o parte şi a destinaţiei lor, pe de cealaltă parte, normală într-un stat european modern”, se mai arată în scrisoarea adresată de Sebastian Bodu Curţii de Conturi a României.

Patriarhia Română a calificat, luni, documentarul “Deşi este cea mai săracă ţară din UE, în România la fiecare trei zile se mai construieşte o biserică”, prezentat de postul de televiziune BBC în ziua de 3 august, drept “o manipulare care nu onorează postul”. “Construirea de noi lăcaşuri de cult nu este un capriciu, ci reprezintă o necesitate liturgică, mai ales în mediul urban, acolo unde în timpul regimului comunist a fost interzisă construirea de biserici”, susţine Patriarhia, menţionînd că “după anul 1990, la iniţiativa comunităţilor de credincioşi din întreaga ţară şi cu sprijinul autorităţilor locale au fost construite sau se află în diferite stadii de execuţie aproximativ 2000 de lăcaşuri de cult, deoarece cele deja existente s-au dovedit neîncăpătoare pentru numărul mare de creştini ortodocşi care participă la sfintele slujbe”.

“Construirea, pictarea şi întreţinerea acestora sunt susţinute financiar în cea mai mare parte de comunităţile parohiale, care sunt şi principalii lor beneficiari”, subliniază sursa citată.

Patriarhia consideră că “este mai demn pentru un popor european creştin să construiască biserici noi, necesare unor comunităţi numeroase, decît să vîndă biserici goale din lipsă de credincioşi, spre a fi transformate în spaţii comerciale sau sportive, aşa cum se întîmplă adesea în Marea Brtitanie şi în alte ţări secularizate din Occident, spre mirarea altor religii”.