BNR anticipează o scădere rapidă a inflației

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) apreciază că rata anuală a inflaţiei va scădea, probabil, în trimestrul I 2023, dar va coborî semnificativ mai alert ulterior, ajungând la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent.

Membrii Consiliului estimează că, potrivit noilor informaţii şi evaluări, rata anuală a inflaţiei va scădea probabil în trimestrul I 2023 în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, dar va coborî semnificativ mai alert ulterior, ajungând la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent – în devans cu aproape trei trimestre faţă de previziunile precedente -, ca efect al prelungirii schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie până la 31 martie 2025, concomitent cu modificarea caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023.

Prognoza publicată în Raportul asupra inflaţiei din noiembrie 2022, având ca prezumţie sistarea schemelor de plafonare în luna septembrie 2023, anticipa o descreştere graduală a ratei anuale a inflaţiei până în semestrul I din 2024, dar mai accentuată ulterior, implicând un nivel de 11,2% al acesteia în decembrie 2023, însă de 4,2% la finele orizontului prognozei.

Începând cu trimestrul I al acestui an, mici efecte de bază dezinflaţioniste se vor manifesta probabil şi pe segmentul alimentelor procesate.

BNR mai apreciază că sunt de aşteptat, totuşi, presiuni inflaţioniste mai intense decât cele anticipate anterior, dar relativ modeste şi în atenuare în perspectivă apropiată, în condiţiile în care noile evaluări indică o încetinire progresivă a creşterii economiei în trimestrul IV 2022 – trimestrul I 2023 – sub impactul prelungirii războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate -, dar după un nou avans semnificativ peste aşteptări consemnat de PIB în trimestrul III 2022. Prelungirea războiului din Ucraina şi extinderea sancţiunilor asociate generează, însă, incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei

Indicatorii mai arată că, „probabil în trimestrul IV 2022”, consumul privat redevine principalul determinant al creşterii în termeni anuali a PIB, iar un impact pozitiv, deşi mult mai modest, este de aşteptat din partea formării brute de capital fix, în principal pe seama activităţii din construcţii, au sesizat membrii Consiliului. În schimb, exportul net şi-ar putea mări contribuţia negativă la dinamica PIB.