Biserici de lemn din patrimoniul județului Cluj: Biserica din Tăuți

Unul din cele mai valoroase monumente religioase de lemn ale județului Cluj este biserica de lemn din Tăuți, comuna Florești, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”. Sunt rare bisericile care au fost restaurate în întregime și care să fie totodată „vii”, continuându-și menirea de lăcaș de cult care adună comunitatea pentru a se închina lui Dumnezeu.

Biserica, încadrată ca monument istoric, ar fi fost inițial construită în apropiere, în zona numită „Leșioară” (cunoscută acum ca Cetatea Fetei). În lipsa unor documente sau inscripții, monumentul este datat cu aproximație la 1793 sau 1796, potrivit tradiției locale. Pe lista Monumentelor Istorice este datată în secolul al XIX-lea. Edificiul a fost mutat pe amplasamentul actual înainte de 1829, moment când primește pictura murală semnată de Dimitrie Ispas din Gilău.

Biserica este construită din bârne de brad și stejar îmbinate în coadă de rândunică și în cheotoare dreaptă, pe o fundație de piatră. Momentul mutării este probabil cel în care sunt înlocuite unele bârne din construcția originală, ceea ce explică coexistența celor două tipuri de lemn. Planimetric se compune dintr-un pronaos și naos înscrise într-un dreptunghi unitar, altar poligonal cu pereții retrași și pridvor, pe latura sudică. De pe tavanul pronaosului se ridică scheletul turnului clopotniță cu galerie închisă și coif octogonal.

Pictura de la Tăuți se numără printre ultimele opere semnate de  Dimitrie Ispas, care lasă mai multe inscripții-pisanii în interior, cea de deasupra ușii din pronaos fiind cea mai amplă, în stilul caracteristic meșterului nostru. În aceasta vorbește de pictarea bisericii în 1829, alături de fiul său, Ioan: „Slavă, cinste și închinăciune unuia Dumnezeu cel slăvit în Sf. Troiță care ne-au ajutat după început de-am ajuns și sfârșitul. Zugrăvitu-s-a aceasta s[ântă]. b[eserică]. în anul 1829 în zilele Preaînălțatului Împărat Franciscus al Doilea și fiind archiereu pravoslavnic țării Ioan Bob și fiind protopop Teodor Baldi și fiind preot satului Pop Ioan Prod(a)n, diacul Irimieș Trilă, ficurator Duma Stefan. Și s-au zugrăvit prin cheltuiala a tot satul prin mâna mea Dimitrie Ispas împreună cu fiul meu Ioan”. Unele surse bibliografice vorbesc de pictarea altarului mai devreme, imediat după construire, de către același cunoscut pictor muralist.

La Tăuți se păstrează unul din puținele tavane de pronaos cu pictură, fiind reprezentată „Sfânta Treime”, în timp ce pereții acestui spațiu sunt decorați cu obișnuitele frize ale mucenițelor și cu Pilda fecioarelor. În naos, pictura nu s-a păstrat integral, fiind distrusă pe latura de nord a bolții. Porțiunile rămase fiind însă restaurate, credinciosul sau simplul vizitator se poate bucura de talentul nativ al acestui pictor. Se remarcă în mod deosebit peretele vestic, unde au fost pictate diverse scene  cu Adam și Eva: „Crearea Evei din coasta lui Adam”, „Pomul cunoașterii” și „Alungarea din Rai”, care, prin locul ocupat și dimensiuni, domină acest perete, reprezentând un caz mai rar în pictura murală a bisericilor de lemn clujene.

Scene din „Ciclul Hristologic” împodobesc bolta naosului la sud, pentru ca la răsărit să ne bucurăm de frumusețea picturii iconostasului, unde se remarcă registrul „Apostolilor cu Hristos Împărat” în centru. La iconostas, Dimitrie Ispas se concentrează pe unele zone, scoțându-le în evidență fie prin supradimensionare (registrul Apostolilor față de restul picturii tâmplei), fie printr-o impresionantă pictură decorativă în jurul golului ușilor împărătești și diaconești. Interesante sunt și figurile, reprezentate în naos, de bărbați cu mustăți lungi, în straie de inspirație din moda transilvăneană a vremii, astfel de detalii fiind întâlnite și în pictura altor biserici care poartă semnătura lui Dimitrie Ispas.

Altarul a fost împodobit cu figuri de sfinți părinți și cu Sfânta Treime. O icoană împărătească pictată pe lemn probabil la finalul secolului al XVIII-lea, înfățișând pe „Maica Domnului cu Pruncul”, precum și o frumoasă cruce pictată în 1823 sunt două din obiectele de valoare aflate în patrimoniul bisericii.

Starea de conservare a bisericii este bună, datorită amplului proces de restaurare la care a fost supusă în perioada 2003-2006, eforturile fostului părinte Liviu Rus fiind importante în această direcție. Diverse modificări și intervenții s-au produs inevitabil în timp: în 1968 s-au tăiat goluri în peretele ce desparte pronaosul de naos, afectând stratul de pictură; s-au lărgit unele dintre ferestrele naosului; infiltrațiile au distrus pictura pe latura de nord a naosului. În plus, au pătruns influențe ale nevoii de confort ale omului contemporan, în contextul în care biserica este în folosință. Cu toate acestea, biserica de lemn din Tăuți rămâne un exemplu de biserică monument istoric în care se slujește și care slujește în continuare comunității.

Părintele paroh Florin Parasca, venit în parohie în 2019,  este bucuros să poată prezenta această bijuterie oricui dorește să o vadă și ne îndeamnă pe toți să poposim acolo mai ales în zi de sărbătoare, pentru a trăi pe deplin o astfel experiență deosebită.

Consuela BENDEA
Consultant artistic în arhitectură și artă tradițională

 ***

Notă: Proiectul „Biserici de lemn din patrimoniul județului Cluj”, demarat în martie a.c. de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, în parteneriat cu Radio Renașterea, deschide o poartă către universul fascinant, dar mai puțin cunoscut, al vechilor monumente istorice clujene, propunând redescoperirea unui tezaur de neprețuit – „expresie a rezistenței credinței ortodoxe de-a lungul veacurilor de constrângeri” – și invitând, totodată, la salvarea acestuia