Biserica a înlocuit Partidul Comunist în Rusia

The Moscow Times

În contextul în care preşedintele Vladimir Putin încearcă să-şi consolideze structura de putere pe verticală, divizările sociale ale ţării sînt tot mai profunde. Cazul Pussy Riot a divizat societatea rusă între cei care au cerut clemenţă pentru tinere şi cei care au cerut ca ele să fie aspru pedepsite. Această divizare reprezintă şi o divizare a poziţiilor faţă de Biserica Ortodoxă Rusă în sine.

Mulţi credincioşi ortodocşi au criticat deschis ierarhia bisericii pentru poziţia sa reacţionară privind acest caz şi pentru alianţa strînsă cu conducerea autoritară a ţării. Drept răspuns, echipe de auto-numiţi “vigilantes” ortodocşi au ieşit în stradă pentru a pune în aplicare codul moral al bisericii privind comportamentul public.

Pe acest fond, a existat o discuţie aprinsă pe Internet privind lista scandalurilor bisericii ortodoxe – de la o serie de accidente rutiere care au implicat preoţi ortodocşi, uneori beţi, care conduc automobile străine scumpe, şi pînă la fotografia care îl arată pe Patriarhul Kirill purtînd un ceas foarte scump, pe care Biserica a încercat să-l şteargă neglijent folosind Photoshop.

Unii liderii ortodocşi susţin că există o campanie organizată, susţinută de opoziţie şi de presupuşii sponsori ai acesteia pentru a discredita biserica. Drept răspuns, figuri publice acuză biserica de concertare cu Kremlinul pentru a impune obedienţa faţă de regimul autoritar, a înăbuşi disidenţa şi a încălca Constituţia prin fuzionarea bisericii şi statului.

Există, într-adevăr, două Rusii. Prima este Rusia formată din aproximativ 15 milioane de cetăţeni “modernişti şi europeni”, sau 11% din populaţie, care trăiesc mai ales în oraşe mari şi mijlocii, au un nivel mai înalt de educaţie şi sînt angajaţi în sectorul privat, ceea ce îi face mai puţin dependenţi de stat. Ei sînt baza mişcării de opoziţie care a ieşit în stradă în cadrul protestelor declanşate în luna decembrie.

Cea de-a doua Rusie constă în aproximativ 40 de milioane de cetăţeni conservatori, sau 30% din populaţie. Ei sînt nostalgici după perioada sovietică, îl sprijină pe Putin şi cred că ţara ca întreg se îndreaptă în direcţia cea bună. Sînt în principal locuitori ai unor provincii periferice, oraşe mici şi mijlocii şi zone rurale. Trăsătura lor distinctivă este dependenţa de sprijinul guvernamental sub forma salariilor, pensiilor, ajutoarelor sociale şi subvenţiilor de la bugetul federal. Membrii acestui grup nu vor convulsii la ordinea socială existentă şi sînt în favoarea stabilităţii chiar atunci cînd aceasta înseamnă stagnare.

Aceste două Rusii deţin valori şi atitudini foarte diferite faţă de democraţie, libertate şi drepturile omului. Rusia înclinată spre Occident şi modernistă cere protecţia drepturilor omului şi a libertăţilor, toleranţă faţă de disidenţă, dreptul la viaţa privată, alegeri libere şi corecte, un sistem judiciar independent, libertatea presei şi garanţii pentru proprietatea privată şi concurenţă loială pe piaţă. Cere totodată un guvern laic şi o separare strictă a bisericii de stat. În materie de politică externă, această clasă, mai educată şi mai progresistă, sprijină relaţii mai strînse cu UE şi SUA şi este suspicioasă faţă de prietenia Rusiei cu Belarus, Venezuela şi preşedintele sirian Bashar al-Assad.

O mare parte din Rusia provincială şi conservatoare are puţină preocupare pentru democraţie şi drepturile omului şi este cea mai interesată de primirea de pomeni de la guvern şi de obţinerea siguranţei locului de muncă de o viaţă, cu poziţii în birocraţia de stat umflată.

Aceiaşi oameni care s-au înclinat odată în faţa portretelor lui Lenin şi ale liderilor comunişti aduc acum omagiu Bisericii Ortodoxe Ruse şi emblemelor sale. În timpurile sovietice, orice critică la adresa Partidului Comunist era considerată blasfemie. Acum, critica Bisericii Ortodoxe este catalogată blasfemie. Această Rusie este puternic anti-occidentală şi anti-SUA şi crede că există o conspiraţie globală împotriva ţării. Este convinsă că opoziţia este coloana a cincea a unor agenţi finanţaţi de Departamentul de Stat al SUA.

Putin s-a aliniat el însuşi deschis la Rusia conservatoare şi a iniţiat un război împotriva celor mai importante valori pentru Rusia progresistă: libertatea de exprimare, libertatea de a înfiinţa organizaţii neguvernamentale, libertatea de exprimare creativă şi dreptul de întrunire, precum şi utilizarea nerestricţionată a Internetului.