Bine aţi venit la Salonul Clujean!

Acesta este genericul evenimentului muzical cameral de vineri, 22 august 2014, ora 17 (Sala REDUTA a Muzeului Etnografic al Transilvaniei), care propune melomanilor un inedit arc peste timp prin interpretarea în concert a unor lucrări aparţinînd unor autori din secolul XIX şi pînă în zilele noastre. Ce anume au în comun aceşti oameni? Ei bine, ei au… CLUJUL. Societatea de Muzică din Cluj, înfiinţată în 1889 de eruditul transilvănean Brassai Samuel cu scopul de a reuni iubitorii muzicii de cameră, a devenit în scurt timp un simbol al oraşului. “Evocăm atmosfera saloanelor clujene de odinioară prin acrobaţiile spectaculoase ale încîntătorului lăutar, uneori supărat, din ,,Rapsodia ungară’’ de David Popper, precum şi prin reconstituirea şlagărelor vremii, cum ar fi: ,,Dansurile ungare’’ de Brahms sau ,,Csárdás obstiné’’ de Liszt. Compozitorii acestora din urmă au creat evenimente clujene de mare răsunet, fiind protagoniştii unor concerte organizate la Sala Reduta (din incinta Muzeului Etnografic al Transilvaniei), sală care va găzdui şi Salonul Clujean. Acelaşi Salon care, aflîndu-se acum în secolul XXI, ţine neapărat să prezinte lucrări sau fragmente din opusurile contemporanilor noştri, ale unor clujeni faimoşi, care au intrat deja în istoria postmodernă a muzicii. Astfel, György Selmeczi a compus o lucrare dedicată acestui eveniment, publicul putînd asista la o premieră mondială, la prima audiţie absolută a lucrării „O promenadă clujeană”; Maestrul György Orbán ne-a onorat cu nobilul gest de a face un aranjament la piesa intitulată „Dolor” din ciclul „Dansuri de curte”, original concepută pentru orchestră de coarde şi inspirată de atmosfera pieselor muzicale din Codex Caioni. ‘’Dolor’’ este un Stabat Mater, un cîntec religios vechi de origine barocă despre Maica Domnului Îndurerată, ajuns de la Cluj la Şumuleu Ciuc.

Spiritul Clujului de odinioară va deveni aproape palpabil prin însuşi instrumentul pe care vor răsuna melodiile de altădată, precum şi cele ale melodioasei contemporaneităţi. Este vorba de violoncelul construit de Christian Neubauer la Buda, în anul 1835, aflat în custodia Episcopiei Unitariene, care printr-un gest generos ne-a pus la dispoziţie această presupusă proprietate a lui Brassai. Vom încheia Salonul Clujean cu trei piese din ,,Divertismentul I’’ pentru coarde de magnificul compozitor budapestan de la începutul veacului XX, Leo Weiner, în varianta violoncel-pian, după cum urmează : Dansul vulpii, Învîrtita de pe Mureş, respectiv Bătuta’’ – ne-au spus organizatorii şi protagoniştii concertului. Aceştia sînt:

• pianistul Gábor Valentiny, născut la Budapesta, stabilit la Malmö, Suedia, care are însă legături clujene: fratele străbunicului său, Antal Valentiny, a fost director al Bibliotecii Universităţii din Cluj între anii 1940 – 42. După studii la Budapesta şi la Miskolc, Gábor Valentiny a urmat cursuri de perfecţionare în arta pianistică, absolvind masteratul la Academia de Muzică din Malmö.
Va începe o vastă activitate profesională la Miskolc, fiind asistent universitar la Institutul „Béla Bartók” din cadrul Universităţii din Miskolc, iar mai tîrziu în calitate de corepetitor la Corul şi Orchestra Universităţii din Malmö. În prezent, pe lîngă onorarea agendei sale concertistice, Gábor Valentiny este Project Manager al Orchestrei Simfonice din Malmö;

• violoncelistul Elod Kostyák, cunoscut publicului meloman, este al şaselea băiat din familia clujeană care a dat lumii muzicieni renumiţi. După absolvirea Academiei de Muzică „Gh. Dima” s-a stabilit în Ungaria şi, după 14 ani, a revenit în oraşul natal. Tată a doi copii, Gergo şi Anna, în prezent este prim-violoncelist în orchestrele celor două opere clujene. În compania altor doi muzicieni clujeni, a clavecinistului şi organistului Erich Türk, respectiv a violonistului Rafael Butaru, este fondatorul Asociaţiei Atelierul Cameral Clujean, organizatoarea Festivalului Internaţional de Muzică de Cameră deCAMERon.
M.B.