Belgradul renunţă la putere în nordul Kosovo

Kommersant

Autorităţile Serbiei au anunţat că alegerile municipale programate în republică nu vor fi organizate şi în regiunile nordice ale Kosovo, populate de sîrbi. După cum a explicat Belgradul, acest lucru are legătură cu poziţia Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), care consideră ilegale aceste alegeri. În opinia experţilor, renunţarea Serbiei la Kosovo a fost determinată de cursul Belgradului spre integrare în Uniunea Europeană (UE): Bruxellesul condiţionează apropierea cu Serbia de o abordare flexibilă a acesteia faţă de reglementarea situaţiei din Kosovo.

Şeful misiunii ONU, Farid Zarif , a declarat că, în cazul în care Serbia va organiza în Kosovo alegeri în data de 6 mai, ea va încălca rezoluţia 1244 a Consiliului de Securitate al ONU, care reglementează situaţia din provincie. Renunţarea la alegeri nu înseamnă suprimarea structurilor de conducere sîrbe de pe teritoriul Kosovo, însă nu s-a precizat în ce mod autoadministrarea sîrbă locală va putea exista fără prelungirea împuternicirilor sale în cadrul unor noi alegeri.

Cei circa 80.000 dintre sîrbii care locuiesc aici au reuşit să-şi menţină pînă acum structurile de administrare, aflat sub controlul Belgradului. Populaţia avea paşapoarte şi alte documente sîrbeşti, simţindu-se parte a Serbiei. În timpul referendumului din 14-15 februarie, 95% din populaţia locală s-a pronunţat “împotriva recunoaşterii structurilor aşa-zisei Republici Kosovo”.

O punte de legătură între sîrbii kosovari şi restul Serbiei o constituiau punctele de trecere Brnjak şi Jarine. De aceea, intenţia autorităţilor de la Priştina de a lua sub control, în vara lui 2011, cele două puncte de trecere a dus la proteste în masă, la baricade şi confruntări cu forţele Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi ale misiunii europene speciale EULEX. Sîrbii au construit şi au folosit “trasee alternative” – drumuri ocolitoare ale celor două puncte de control.

Imposibilitatea de a lua sub control graniţa a determinat autorităţile de la Priştina şi pe partenerii lor europeni să ceară înlăturarea “structurilor sîrbe paralele”. Astfel, cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, a insistat personal asupra necesităţii dizolvării autoadministraţiei sîrbe, după ce în nordul Kosovo au avut loc ciocniri între localnici şi poliţia kosovară. În pofida acestui lucru, în ajunul Crăciunului 2012, preşedintele Serbiei, Boris Tadic, a promis oficial că nu va dizolva autoadministrarea sîrbă din Kosovo.

Acum, punctele de control Brnjak şi Jarine au devenit “integrate”, la ele făcîndu-şi apariţia vameşi şi poliţişti kosovaro-albanezi. După aceasta, la 1 martie, Serbia a primit statutul de candidat la aderare în UE, cu condiţia ca Belgradul să respecte acordurile încheiate cu Kosovo şi să continue dezvoltarea cooperării cu aceasta.

La 22 martie, jandarmeria sîrbă a închis “traseul alternativ” din apropiere de Jarine de la graniţa cu Kosovo, iar acum sîrbii kosovari sînt nevoiţi să treacă controlul la vameşii albanezi. În Serbia şi printre sîrbii din nordul Kosovo acţiunile autorităţilor sîrbe au stîrnit reacţii extrem de negative, fiind considerate o dovadă a intenţiei de a ceda acest teritoriu. Dacă renunţarea la alegeri municipale în zonă se va confirma, asemenea pronosticuri se vor dovedi adevărate.