Bedros Crucian din Gherla, țesătorul de covoare persane

Cred că fiecare dintre noi ne aducem aminte de covoarele persane, care, până nu demult, se regăseau în casele tuturor. În județul Cluj se mai practică și astăzi acest meșteșug, pe care, în urmă cu zeci de ani, foarte multe femei din mediul rural l-au învățat de la armenii din Gherla.

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj l-a documentat, în vederea promovării tradițiilor și obiceiurilor etniilor conlocuitoare, deoarece județul se bucură de o diversitate etnică, culturală și religioasă.

Bedros Crucian s-a născut în anul 1946, la Gherla. A țesut zeci de ani „covoare armenești”, foarte apreciate atât în țară, cât și în străinătate. Provine dintr-o familie de armeni din Anatolia, astăzi în estul Turciei. Ororile genocidului armean din prima jumătate a secolului trecut i-a forțat familia să emigreze în România.

„Ei (bunicii și tatăl său), când s-au refugiat, în 24 (1924), o vinit cu un vapor. Bunica era gravidă cu al 5-lea copil și o avut așe, un pic de avantaj, așe cât o avut… Ea, fiind gravidă, o închiriat un compartiment de la vapor să aducă… N-o avut ce-aduce, obiecte mari nu putea aduce. Ei o zâs: «S-avem din ce trăi câtva timp»”.

Au ajuns la Constanța, după care au plecat spre Cluj-Napoca, unde au stat doi ani. Apoi s-au stabilit la Gherla, oraș înființat de armeni la începutul secolului al XVIII-lea.

De mic copil, Bedros Crucian a învățat să țeasă covoare, tatăl său fiind al doilea armean din Gherla care și-a deschis atelier de țesut covoare orientale. Odată cu colectivizarea, s-a trecut la fabricarea în masă a acestora, foarte multe femei din mediul rural au fost angajate și învățate tehnica țeserii covoarelor, în întreprinderile conduse de Crucian.

„Covoarele armeniești, normal nu-s covoare armeniești, covoare orientale se cheamă, că tot Orientul face covoare, au fost aduse din Cesaria, Turcia, unde majoritatea erau armeni, în zona aia. Ei o venit și cu meseria. Ș-așe o început covoarele de Gherla, care au rămas renumite. Ș-afară (în străinătate) le spune covoare armenești, nu orientale”.

Tehnica țeserii covoarelor orientale la Gherla este exact cea de acum 1000 de ani, din Orient. „Este aceeași procedură. Gherghef vertical, urzeală de bumbac, urzeală pe lână […], așa se lucra, pe verticală. Se prepară vopseaua care nu cedează nici la soare, nici la praf, ăsta poți să-l ții la soare cât vrei, dar și-n praf, că nu-și pierde din culoare”.

Lâna se vopsea în cazane, acest fapt ducea la diferențe de nuanță ale culorilor de pe covor, vechimea unui covor fiind demonstrată de acestea. Interlocutorul nostru spune că un covor oriental, cu cât este mai uzat, cu atât este mai valoros deoarece, în urma uzurii, capătă o anumită strălucire.

Multiplele modele prezente pe covoarele orientale au diferite denumiri. Țesătorul ne spune că modelele au primit numele diferitelor orașe în care au fost puse pentru prima oară pe covoare. Așa se face că sunt modele care se numesc: Cirma, Tabriz, Lodi, Teheran sau Isfahan.

Bedros Crucian a început să țeasă covoare de mic copil, în atelierul tatălui său, unde erau 12 angajate. Odată cu industrializarea acestui meșteșug, în 1952, lucra la covoare în vacanțe. „La vopsit lână, boiangerie se cheamă, la spălat… cele mai urâte munci de la covoare” , afirmă interlocutorul. În familia sa toți se ocupau cu realizarea de covoare orientale, înafară de sora lui. Din păcate, nici unul dintre copii dânsului nu a moștenit acest meșteșug.

În covoarele orientale există de la 8, la 28 de nuanțe. Desimea covorului îi conferă o valoare mai mare, la fel ca și vechimea sa. Există covoare cu o desime de 40 de mii de noduri pe metru pătrat și până la 220 de mii de noduri. Cel mai des covor din lume este făcut în Erevan și are 750 de mii de noduri pe metrul pătrat.

Rămânem surprinși de informațiile aflate de la domnul Bedros Crucian și bucuroși că avem în Transilvania și, în special, în județul Cluj, un om care cunoaște atât de bine tehnica și istoria covoarelor persane.

Claudiu CUBLEȘAN
consultant artistic, CJCPCT Cluj

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut