Baletul britanicilor în Uniunea Europeană

În urma recentelor sondaje de opinie s-a constatat că, în cazul unui referendum în Marea Britanie, cei mai mulţi dintre britanici ar vota să rămînă în UE, în defavoarea părăsirii Comunităţii.

Apropo de Marea Britanie, s-ar putea să asistăm la alte modificări pe harta Uniunii Europene, cu o Scoţie care vorbeşte despre independenţă faţă de Marea Britanie. Mai avem un an pînă la referendumul scoţian din septembrie 2014, dar scenariile se discută deja. Preşedintele Comisiei Europene, Barroso, sublinia însă că orice stat nou format va trebui să îşi relanseze candidatura pentru a deveni membru UE, totuşi s-ar putea ca numărul statelor din Uniunea Europeană să rămînă neschimbat. Chiar dacă britanicii vor hotărî ieşirea din Uniunea Europeană, premierul scoţian Alex Salmond este de părere că ţara sa nu va fi pusă în această situaţie, negocierile cu oficialii europeni fiind purtate înainte de transferul de suveranitate.

În cazul obţinerii independenţei, politica monetară scoţiană ar urmă să fie schimbată. Variantele posibile sînt însă patru la număr: fie se păstrează lira sterlină în continuare; se utilizează în paralel atît lira cît şi euro, se adoptă euro, sau se lansează o nouă monedă, naţională. Astfel, a treia opţiune ar fi singura alegere realistă, care evită o anumită formă de dependentă fată de Marea Britanie. Să nu uităm însă că în Irlanda avem euro ca monedă naţională, deci Scoţia ar merge în aceeaşi direcţie.

În general, aşa cum zicea George Friedman, Marea Britanie nu s-a baricadat în afara Europei (decît în cazuri extreme), ci şi-a limitat implicarea. Geografia i-a permis acest lucru. Totuşi, Marea Britanie pare să se simtă “incomodată” de situaţiile în care nu poate decide, atunci cînd trebuie să urmeze hotărîrile Bruxellesului. Discuţiile pentru renegocierea poziţiei Marii Britanii în UE vor influenţa semnificativ “faţa” Uniunii. De partea cealaltă, personalităţi “cu greutate” istorică, precum Jacques Delors, au considerat că Marii Britanii i s-ar putea oferi statutul de „membru asociat al UE”.

La începutul acestui an, oficialii americani au lansat avertismente în legătură cu eventualitatea ieşirii Marii Britanii din UE: un membru senior al guvernului Obama a vorbit la Londra despre riscurile generate de dezbaterea din Marea Britanie. “Avem o relaţie în creştere cu UE o instituţie care are o influenţă din ce în ce mai mare în lume, şi vrem să vedem şi o voce puternică a britanicilor în această Uniune”, a declarat Philip H. Gordon, la întrunirea din capitala britanică.

Chiar si Japonia şi-a adăugat vocea la apelurile internaţionale pentru ca Marea Britanie să rămînă membră a blocului european. După ce Cameron a anunţat organizarea referendumului pe acest subiect, William Hague, secretarul britanic de externe, a declarat că retragerea din UE ar descuraja investitorii, ar afecta comerţul şi, în concluzie, ar cauza mari daune Marii Britanii şi statutului global de care aceasta se bucură în prezent. Oficialii japonezi au subliniat că mai mult de 1.300 de companii au investit în Marea Britanie contribuind la crearea a 130.000 de locuri de muncă. “Avantajul pe care îl are Marea Britanie, ca o poartă de acces la piaţa europeană, a atras investiţiile japoneze. Guvernul Japoniei aşteaptă ca Marea Britanie să îşi menţină acest rol favorabil”, conform declaraţiei apărute recent pe site-ul ambasadei britanice din Japonia.
Dan LUCA

Clujeanul Dan LUCA este doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului „România-UE” Bruxelles. Are 41 de ani şi îşi desfăşoară activitatea la Bruxelles din 1997. Este autorul a trei cărţi despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european şi dilemele comunicării. Este profesor la universităţi din Bruxelles, Gorizia (Italia), Bucureşti şi Cluj. În 2008, a inspirat şi sprijinit de social-democraţii germani, socialiştii francezi şi laburiştii britanici, a înfiinţat la Bruxelles prima filială din afara teritoriului României a unui partid politic român – PSD Bruxelles.