Baba Novac omagiat la 425 de ani de când a fost „ucis în chinuri groaznice de către unguri”

Joi, 5 februarie, s-au împlinit 425 ani de la trecerea la cele veșnice a lui Baba Novac, general în oastea domnitorului Mihai Viteazul, ars de viu în piața centrală a Clujului și tras în țeapă pe locul unde astăzi se află statuia care îl reprezintă. Cu această ocazie, mai mulți clujeni, printre care și membri ai Societății Cultural Patriotice Avram Iancu”, s-au adunat vineri seara, începând cu ora 19, la Monumentul Baba Novac din Cluj-Napoca pentru a-l comemora pe eroul de la 1601.

Manifestarea a debutat cu intonarea Imnului Național, după care au fost depuse coroane de flori și au fost rostite discursuri.

La data de 5 februarie a anului 1601, Baba Novac și duhovnicul său, preotul Sasca, ambii de origine sârbă, au fost arși de vii în piața centrală a Clujului, după care trupurile celor doi au fost scoase în afara zidurilor cetății și ridicate în țeapă, în apropierea locului pe care astăzi se află Bastionul Croitorilor. Din relatările cronicarului italian Ciro Spontoni aflăm că Baba Novac a răbdat în tăcere torturile. ”O dovadă a prezenței și puterii Bunului Dumnezeu?” s-a întrebat cronicarul. Ulterior, pe locul unde Baba Novac a fost tras în țeapă, Mihai Viteazul a înfipt un steag în amintirea bravului ostaș al armatei sale.

În amintirea celui care a fost căpitan de haiduci în Balcani, în 1975 a fost ridicată, la Cluj, statuia, operă a sculptorului Virgil Fulicea. Statuia are o înălțime de 1,80 metri și a fost turnată în bronz, fiind montată pe un soclu de beton, înalt de 2,2 metri, placat cu travertin (o rocă sedimentară poroasă din calcar). La data inaugurării statuii, pe soclu s-a aflat următoarea inscripție: ”Baba Novac, căpitan al lui Mihai Viteazul, ucis în ziua de 5 februarie 1601. S-a ridicat acest monument spre cinstirea memoriei sale în anul 1975”. În 1998, textul a fost modificat din dispoziția primarului de-atunci al Municipiului Cluj-Napoca, Gheorghe Funar, iar „completarea” făcută de edil  – ”ucis în chinuri groaznice de către unguri”. În 2013, statuia a fost vandalizată, iar cuvântul „unguri” a fost șters.

De atunci și până acum nu au fost identificați autorii iar pe soclu a rămas scris „ars pe rug în ziua de 5 februarie”