Avem un guvern relaxat şi un parlament în alertă

Toată lumea ştie că PNL şi PSD, cei doi actori principali de pe scena politică românească, se au ca şoarecele şi pisica. Dezbaterea privind prelungirea stării de alertă a reprezentat scânteia care a reaprins războiul dintre cele două formaţiuni. Guvernul liberal a propus prelungirea cu 30 de zile a stării de alertă, în vreme ce social-democraţii au insistat pentru 15 zile. Mărul discordiei îl reprezintă anumite măsuri de relaxare. Guvernul a adoptat în şedinţa de marţi hotărârea pentru prelungirea stării de alertă cu alte 30 de zile pe întreg teritoriul României, dar cu ridicarea mai multor restricţii. Astfel, va fi permisă oficierea slujbelor în interiorul bisericii, însă teatrele şi restaurantele rămân închise. Guvernul, invocând legea 55 din 2020, arată că nu are nevoie de votul Parlamentului în privinţa prelungirii stării de alertă, întrucât aceasta a fost prelungită, transmisă ca o informare, iar nu instituită. Articolul 4 din legea invocată arată că “starea de alertă poate fi prelungită pentru motive temeinice, pentru cel mult 30 de zile, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului Afacerilor Interne”.

Culmea este faptul că legea a fost votată chiar de către social-democraţi şi arată că nu incumbă, pentru aplicarea ei, încuviinţarea Parlamentului.

Altfel, am văzut că mulţi români, ca să nu spun majoritatea, confundă starea de alertă cu starea de relaxare maximă. În multe situaţii, masca a dispărut, mănuşile au devenit istorie, iar prin distanţare socială se înţelege a veni în proximitatea celui de lângă tine. Se văd toate acestea şi la terasele din centrul Clujului. Vestea proastă este că pisica a scăpat din sac, iar prinderea ei e o chestiune tare dificilă, mai cu seamă pentru guvernanţii noştri. Am impresia, deşi s-ar putea să mă înşel, că oamenii mai pot fi speriaţi cu o nouă stare de urgenţă şi cu armata în stradă, înarmată până-n dinţi. Dar cum să mai justifici o stare de urgenţă? Cu altă ocazie, dar nu acum. Este evident că pentru a asigura cadrul legislativ posturgenţă propriu conservării măsurilor de protecţie împotriva coronavirusului nu era nevoie de monocoloratura politică între Guvern şi Parlament. Era suficientă o demonstraţie de competenţă a Guvernului, indiferent de culoarea politică. Ceea ce în cazul de faţă a lipsit cu desăvârşire. Domnul prim-ministru ne mai oferă o mostră din gândirea economică a domniei sale. E clar, oamenii lipsiţi de simţul responsabilităţii sunt de vină pentru habarnismul cu tente iresponsabile ale guvernului pe care cu onoare îl conduce.

Articole din aceeasi categorie