Avem nevoie de moțiuni constructive de neîncredere, pe modelul german?

Aniversarea a 30 de ani de la adoptarea Constituției a adus în discuție o veche temă, și anume cea a revizuirii acesteia.

Nu oricum, însă. Modelul german, amintit zilele trecute de primarul Emil Boc, atrage acum, atenția, cu atât mai mult cu cât România a trecut printr-o criză politică prelungită.

Conform primarului, stabilitatea guvernamentală din Germania poate fi explicată, printre altele, prin faptul că în sistemul constituțional german există „moțiunea constructivă de neîncredere“, echivalentul moțiunii de cenzură din sistemul constituțional românesc. În opinia sa, merită să reflectăm în cazul unei viitoare revizuiri constituționale cu privire la posibilitatea adoptării și de către România a soluției germane, pentru evitarea unor crize politice.

Parlamentarii clujeni abordează această temă din mai multe unghiuri și punctează diverse aspecte.

„Orice soluție care poate da o mai mare coerență mecanismelor de funcționare a statului este binevenită spre dezbatere și analiză. Moțiunea de cenzură din România reprezintă o formă de manifestare a neîncrederii față de Guvern, însă ea poate fi admisă ori respinsă. Formula propusă de domnul Boc transcede unei modalități de exprimare a neîncrederii și face posibilă o moțiune de cenzură strict în formula în care este absolut sigur că demersul va fi unul reușit. Este, oarecum, o diminuare a „libertății de exprimare” parlamentare și reduce gradul de flexibilitate în negocieri, avantajând Guvernul în funcție, care poate să nu mai aibă legitimitate politică, deși consensul pentru o nouă majoritate nu este încă întrunit. Soluția are avantajul stabilității politice, cu costul menținerii la guvernare a unei formule care în realitate nu mai are girul politic necesar. Vizita oficială pe care am avut-o anul acesta în Germania mi-a confirmat încă o dată că mecanismele care funcționează în Germania nu se pliază, de cele mai multe ori, pe realitățile din România. Dar reiterez că orice intenție de îmbunătățire a mecanismelor democratice merită, indubitabil, cântărită atent și dezbătută”, a declarat deputatul USR de Cluj, Oana Murariu.

Deputatul PNL Radu Moisin este absolut de acord că moțiunea constructivă de neîncredere ar duce la eliminarea crizelor politice din țara noastră.

„Emil Boc a propus această soluție nu doar acum, ci și în trecut. Dumnealui este unul dintre cei mai buni specialiști din țară pe Drept constituțional și a studiat mult sistemele politice din Europa. Sunt absolut de acord că moțiunea constructivă de neîncredere ar duce la eliminarea crizelor politice din România. Aparent, și PSD ar agrea această soluție din moment ce Marcel Ciolacu a făcut o astfel de afirmație în ședința de plen reunit din 6 decembrie dedicată chiar aniversării a 30 de ani de la Constituția României din 1991”, a subliniat Radu Moisin.

Senatorul UDMR, Laszlo Attila, spune că „revizuirea Constituției este, într-adevăr luată în discuție, iar aici trebuie avute în vedere mai mult teme. Sistemul de care vorbește Emil Boc este, într-adevăr o variantă de luat în seamă pentru a nu mai ajunge în situații precum criza prin care am trecut, nu am mai fi aruncați în incertitudine. Dar sunt și alte teme importante de atins atunci când vorbim de o revizuire a Constituției – reorganizarea teritorial administrativă și înființarea regiunilor, cred că ar mai trebui să discutăm și despre rolul celor două camere ale Parlamentului, și de asemenea, cred că mandatele atât la Parlament, cât și în administrație ar trebui să fie de cinci ani”.

„Subscriu la acest sistem, pentru că este unul eficient. Am văzut că funcționează și cred că ar trebui să avem și noi un asemenea sistem. Adică, în momentul în care se vine su moțiunea de cenzură să se vină și cu soluții, cu propuneri. Consider că la noi s-a prelungit prea mult criza politică”, a afirmat, la rândul său, deputatul UDMR de Cluj, Csoma Botond.

Anca M. Colibășanu