Asociațiunea ASTRA, 162 de ani de la înființare sărbătoriți la Dej

Sala festivă a Protopopiatului Ortodox Dej a găzduit joi, 2 noiembrie, reuniunea astriștilor dejeni, la care au participat și președinții despărțămintelor din Târgu Lăpuș și Șomcuta Mare. Prilejuită de împlinirea a 162 de ani de la înființarea Asociațiunii ASTRA, întâlnirea organizată de Despărțământul „Dr. Teodor Mihali” Dej al ASTRA, în parteneriat cu Protopopiatul Ortodox Dej, a avut ca titlu generic „Mitropolitul Andrei Șaguna și Asociațiunea ASTRA” și i-a avut ca invitați pe prof. univ. dr. Mircea Popa (președintele Despărțământului ASTRA Cluj) și prof. univ. dr. Ioan Chirilă. Amfitrion, pr. protopop Ioan Buftea.

Prelegerile „Întemeietorul și primul președinte al Asociațiunii ASTRA: Mitropolitul Andrei Șaguna” (Mircea Popa) și „Mitropolitul Andrei Șaguna – arhiereu al Bisericii, corifeu al Culturii ardelene și erou al Poporului român” (Ioan Chirilă) au fost precedate de prezentarea Expoziției de carte veche „Șaguna și ASTRA”, de către ec. dr. Radu Gavrilă, președintele ASTRA Dej și totodată moderatorul evenimentului de joi.

În urmă cu 162 de ani, la 23 octombrie/ 4 noiembrie 1861, la Sibiu avea loc prima ședință dedicată constituirii Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA). S-a deschis, atunci, un drum nou către cultură și educație, destinat mai multor categorii ale populației din Transilvania. Asociațiunea ASTRA era rodul muncii asidue datorat unor cărturari români, între care: arhiepiscopul și mitropolitul de Alba-Iulia, Alexandru Sterca-Șuluțiu, episcopul Andrei Șaguna, George Barițiu, Nicolae Popea, Timotei Cipariu, Ioan Pușcariu, Ioan Bran de Lemeni, Ioan Aldulean, Iacob Bologa, Ioan Rațiu, Nicolae Stoia, Ioan Nemeșiu, Ilie Măcelariu, Axente Sever, Ioan Hannia, Ioan Onițiu, Antoniu Veștemean, Ioan Codru, Ioan Pinciu, Visarion Roman.

Rolul Asociațiunii a fost bine definit chiar de la început și cuprindea numeroase aspecte care aveau să contribuie fundamental la ridicarea nivelului de cultură și educație în mediile românești, marginalizate, din Transilvania: „cultivarea patriotismului, dorința de cunoaștere științifică și spirituală, diseminarea literaturii române și susținerea autorilor români, necesitatea de a pune bazele unor așezăminte de cultură în mediul rural și mic urban, fondarea de noi publicații în limba română și a unor biblioteci, acordarea unor burse de studiu celor care manifestau interes pentru studiul aprofundat în domeniile legate de științe, dar și susținerea celor care doreau să practice meserii.” Nu în ultimul rând, era recunoscut rolul crucial al dezvoltării economiei și agriculturii întru ridicarea nivelului de trai, în acest sens fiind înființate numeroase bănci populare și asociații agricole.

Evidențiind activitatea episcopului și apoi mitropolitului Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania, în ce privește dezvoltarea învățământului românesc, inclusiv în mediul rural, cei doi conferențiari au subliniat importanța acordată de Andrei Șaguna nu doar înființării de „incinte”, ci și de alcătuirea de programe și de manualele după care să învețe atât cadrele ce urmau a fi formate, cât și elevii. În 14 decembrie 1860, prin decret imperial va obține dreptul de a tipări manualele școlare bisericești pentru întreaga Transilvanie, Arad, Vârșeț și Bucovina. Vor fi publicate cărțile sale de Drept Canonic, ca manuale pentru viitorii preoți din Seminarul de la Sibiu, precum și cele legate de istoria bisericească din Transilvania, astfel că, în mod firesc, se va forma o elită de confesiune ortodoxă, creând echilibrul atât de necesar în acest areal geografic. În 1861 când ia naștere Asociațiunea ASTRA, în cadrul ședinței inaugurale de la Sibiu, Andrei Șaguna este ales președinte, vicepreședinte fiind Timotei Cipariu, iar George Bariț, secretar. În 1870, Șaguna a fost ales membru de onoare al Academiei Române, o recunoaștere, a marilor sale merite culturale, bisericești și naționale. „Putem spune că toate măsurile pe care le-a inițiat sau la care a aderat nu au făcut decât să grăbească apariția conștiinței naționale și a Marii Uniri”.

Asociațiunea “ASTRA” a fost proiectată, creată și întreținută de-a lungul timpului prin stăruința, zelul, sacrificiul și munca dezinteresată a multor români inimoși și devotați. Totodată, la întemeierea Asociațiunii au conlucrat și cele două Biserici românești din Ardeal, având în frunte pe cei doi mari arhierei, Episcopul ortodox Andrei Șaguna și Mitropolitul greco-catolic Alexandru Sterca Șuluțiu. Cele două Biserici românești au fost în permanență alături de Asociațiune în munca de luminare și solidarizare a românilor.

În prezent, ASTRA are răspândite, atât în țară, cât și în afara granițelor țării, peste 70 de despărțăminte între care, cele mai active sunt în Iași, Blaj, Dej, Năsăud, Carei, Sebeș, Reghin, Șomcuta Mare, Codlea, Alba Iulia, Târgu Lăpuș. Iar ca o concluzie la acest eveniment de suflet al astriștilor dejeni, din 2 noiembrie, nu pot decât să-l citez pe președintele ASTRA, prof.univ. dr. Dumitru Acu: „Cea mai longevivă asociație culturală din România își continuă misiunea și după 162 de ani de existență”. Prin urmare, ASTRA a fost, este și va mai fi!

M. Vaida