Arte Expoziţia absolvenţilor UAD Cluj-Napoca, Expo Transilvania, iunie-iulie

Doctorii operelor de artă

Expoziţia absolvenţilor Universităţii de Artă şi Design Cluj – Napoca, este o călătorie fascinantă, călătorie incitantă într-un univers care propune noul cu fiecare ediţie, în absolut toate palierele artistice, pictură, sculptură, design, design vestimentar, grafică, ceramică, sticlă, foto – video – procesare computerizată a imaginii, textile, conservare – restaurare,… Este călătoria în care descoperim talente autentice, originale în demersul artistic, tineri care păşesc cu încredere în profesie, avînd la bază principii sănătoase, cum sînt seriozitatea, responsabilitatea, încăpăţînarea specifică numai celor care vor să reuşească.

Rîndurile de faţă sînt dedicate absolvenţilor Departamentului conservare – restaurare din cadrul Facultăţii de arte plastice – cadre didactice lector dr. Theo Mureşan, lector dr. Daniel Pop, asist. dr. Sorin Albu, asist. drd. Radu Comşa -, departament asupra căruia m-am oprit de fiecare dată, remarcînd nu numai talentul celor direct implicaţi, ci şi harul, pentru că numai cei cu har se apleacă asupra acestui domeniu artistic, în care eşti restaurator şi artist, restaurator şi critic de artă, restaurator şi istoric, restaurator şi chimist, restaurator şi fizician, biolog nu în cele din urmă. Am remarcat de asemenea, temele abordate, îndrăzneţe atîta timp cît ne referim la valori din patrimoniul naţional sau universal, teme bine conduse de profesori, bine materializate de absolvenţi. Nu sînt mulţi, sînt însă aleşi şi am spus totul, aleşi. Ei sînt Adelina Măgdoiu (‘Investigarea şi documentarea grafică a Icoanelor Împărăteşti’, abordările fiind *Investigaţii non invazive a icoanei Sf. Nicolae, respectiv Propuneri de salvgardare şi reconstituire a interiorului ‘Anticei Farmacii’ din cadrul Abaţiei benedictine ‘San Martino delle Croce’, Palermo), Tordai Borbala (‘Curăţirea şi integrarea cromatică ca intervenţie asupra picturii murale’), Miklos Csaba (‘Intervenţiile de fixare şi consolidare a picturilor murale din castelul Bethlem’), Raluca Sida (‘Propuneri de slvgardare şi reconstrucţie a interiorului Anticei farmacii, Abaţia benedictină San Martino delle Croce, Palermo), Ana Maria Tolomei (‘Conservarea şi restaurarea picturilor murale de la Mănăstirea Dragomirna şi Mănăstirea Tismana’), Radu Stoian (‘Teoria şi metodologia conservării picturilor murale în cazuistica Bisericii Mănăstirii Tismana’), Flavia Moisi (‘Intervenţii de conservare-resturare efectuate în funcţie de materialele constitutive şi starea de degradare a unei opere’. Studiu de caz : ‘Iisus Pantocrator şi cei 12 Apostoli’; secolul al XVII-lea; operă din Patrimoniul Naţional), Cristina Labo (‘Releveele icoanele iconostasului Bisericii ‘Adormirea Maicii Domnului’, cimitirul Mănăştur, Cluj-Napoca; icoanele din registrul Apostolilor : Petru, Toma, Ev. Luca, Pavel, Iacob, Bartolomeu, Simion; icoane din registrul Praznicelor : Naşterea Domnului, Botezul Domnului, Intrarea Maicii Domnului în biserică, Fecioara Maria pe tron, Schimbarea la Faţă, Înălţarea Sfintei Cruci, Tăierea Împrejur, Bunavestire, Învierea Domnului), Diana Lung (‘Evidenţele degradărilor specifice picturii pe suport de lemn prin mijloace grafice’), Ban Timea (‘Propuneri d eintervenţii pe elmentele iconostasului’), Szollosi Tamas (‘Metodologia investigaţiilor non invazive pe pictură în tehnica ulei pe pînză’), Kovacs Tiberiu (‘Investigaţii efectuate asupra icoanei Sf. Fecioară Maica cu pruncul, secolul al XVII-lea, Catedrala ‘Saint Paul’ din Liege), Andreea Terme (‘Volet de poliptic cu sfinţi : documentare, investigaţii şi operaţiuni de conservare’; Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului; tehnica : tempera pe suport de lemn; materialul : lemn de brad; stare iniţială : depuneri neaderente de praf şi fum, atac xilofag, cuie ruginite, sîrme, exfolieri ale stratului pictural, repictări,…; investigaţii efectuate : teste de aderenţă, teste de curăţare, teste de asigurare, analize la microscop,…; intervenţii efectuate : desprăfuiri uşoare, biocidarea piesei prin injectare cu PER – Xil şi prin aplicare cu pensula, realizarea unor teste de curăţare, asigurarea încadramentelor, asigurarea locală a stratului pictural faţă/verso,…), Ana Maria Cucuiet (‘Documentaţia desenată ca metodă utilizată pentru realizarea investigaţiilor în restaurarea operelor de artă’; iconostasul Bisericii ‘Adormirea Maicii Domnului’, carteri Mănăştur, Cluj-Napoca), Dănuţ Timiş (‘Îndepărtare depuneri neaderente, biocidare şi consolidare’; subiectul : piesă de mobilier, dulap; materialul : lemn de tei; Biserica Evanghelică din Bistriţa; design format din modele geometrice şi florale).

Temele abordate spun totul. Vă recomand să le vedeţi în expoziţia încă deschisă la Expo Transilvania. Sînt proiecte/lucrări care trebuie văzute. Numai astfel putem aprecia restauratorul şi munca depusă, îndrumările cadrelor didactice în misiunea lor de a forma specialişti într-un domeniu extrem, extrem de pretenţios aşa cum este conservarea – restaurarea. Şi profesiile în care absolvenţii sînt pregătiţi sînt dintre cele mai generoase, de la restaurator componente artistice la restaurator pictură murală, restaurator pictură de panou de lemn, inspecţia şi urmărirea în timp a monumentelor istorice,…Sînt profesii care reclamă din start abilităţi de ordin practic şi estetic, colaborări multidisciplinare (istoric de artă, chimist, fizician, biolog, structurist), documentaţii precise, cercetări analitice şi critice, investigaţii complexe şi de lungă durată. Este dialogul permanent al restauratorului cu autorul operei de artă, autor cunoscut sau necunoscut, este şi dialogul restauratorului cu opera de artă propriu-zisă, dialog care are la bază respectul acordat originalului, respectării principiilor de bază ale conservării – restaurării (prudenţă, acţiune minimă necesară, utilizarea materialelor şi tehnicilor tradiţionale, conservării, principiul marcării intervenţiei, al reversibilităţii intervenţiei, nu sînt singurele desigur).

Nu întîmplător am ales şi optat pentru un titlu cum este Doctorii operelor de artă. M-am raportat la cele scrise de Camillo Boito, citez, “Arta restauratorului seamănă cu cea a unui chirurg. Ar fi preferabil, cine n-ar dori-o, ca fragilul nostru corp omenesc să nu aibă nevoie nici de sonde, nici de bisturiu ori scalpel…”.

Demostene ŞOFRON

Foto : Radu SĂLCUDEAN