ARPIM: România – pe ultimele locuri în Europa la compensarea medicamentelor de către stat

România se află pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte sprijinul pe care statul îl acordă pacienţilor care au nevoie de medicamente, se arată într-un comunicat de presă transmis de Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

Românii sînt nevoiţi să acopere 40% din costul medicamentelor. Conform OECD Health Data 2010, în Olanda pacienţii plătesc doar 0,7% din valoarea medicamentelor, francezii 1,2%, iar nemţii 5,4%. România se află într-o situaţie mai bună decât Bulgaria, unde pacienţii sînt nevoiţi să plătească mai bine de 70% din costul medicamentelor, dar mult mai rea decît media europeană de 20%, proporţie plătită de pacienţi din preţul medicamentelor.

„În ţara noastră compensarea medicamentelor este făcută de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate doar la nivelul celui mai ieftin medicament generic. Medicamentele originale care nu au generice sînt compensate în cuantum de 2%-50% pentru listele A şi B – unde sînt incluse cele mai multe boli, şi 100% pentru listele C – unde sînt incluse şi tratamentele pentru cele mai grave boli (bolile cronice, programele naţionale)”, precizează Cristian Luţan, director executiv adjunct ARPIM, potrivit sursei citate.

Majoritatea tratamentelor de pe lista C trebuie însă aprobate de casele judeţene de asigurări sau de CNAS pentru fiecare pacient în parte. Judeţele au dificultăţi în ceea ce priveşte alocarea la timp a bugetelor necesare iar, în final, pacientul rămîne pe lista de aşteptare o perioadă mult prea mare, fapt care îi poate pune în pericol sănătatea şi chiar viaţa, subliniază ARPIM.

România este printre ultimele locuri şi la procentele alocate din PIB sănătăţii – 3,84%, cu mult sub media europeană, care este de 9%.

„România este printre ţările cu cea mai mică alocare procentuală din PIB din Europa. Sistemul de sănătate are nevoie la acest moment atît de finanţare, cît şi de un control eficient al cheltuielilor. Din păcate, sănătatea este privită ca o cheltuială de către autorităţile române, şi nu ca o investiţie, iar eficientizarea este înţeleasă ca reducere de cheltuieli, fără a se lua în calcul faptul că o populaţie bolnavă şi în continuă îmbătrînire afectează şansele ţării de a ieşi din criza economică”, a punctat Cristian Luţan.